B365.realitatea.net informeaza: Mircea Geoana va fi schimbat de la conducerea Senatului

Presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean, a declarat luni inaintea sedintei de grup a senatorilor social-democrati ca la schimbarea din functie a presedintelui Senatului noua nominalizare apartine PSD, iar plenul trebuie sa voteze acest lucru in acord cu decizia CCR, arata Newsin.
Titus Corlatean a fost intrebat cum se poate realiza din punct de vedere procedural schimbarea din functie a presedintelui Senatului, Mircea Geoana. "Acest lucru este foarte clar descris si de Regulamentul Senatului si de decizia CCR din 2005 care spune foarte clar: grupul parlamentar care a propus la inceputul sesiunii presedintele Senatului are oricand dreptul sa retraga aceasta nominalizare si sa faca o alta nominalizare. E o decizie a CCR cu putere juridica obligatorie", a spus Corlatean.
Intreabat daca opozitia va reusi sa-si sustina noua nominalizare in plen, Corlatean a afirmat ca noua propunere a PSD trebuie sa fie validata de plen pentru a fi respectata decizia CCR.
PSD trebuie sa-si pastreaze functia de presedinte al Senatului, chiar daca ar decide sa-i retraga sprijinul lui Mircea Geoana, sau ar hotari revocarea acestuia ca sanctiune, reiese dintr-o interpretare a CCR a Regulamentului Senatului facuta in 2005.
In decizia in cauza (601/14 noiembrie 2005) Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de parlamentarii PSD si PRM in 2005 referitoare la procedura de revocare a presedintelui Senatului. Astfel, CCR a decis ca articolul 31, aliniatele 1 si 2 contravin legii fundamentale, in conditiile in care acestea prevedeau ca revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una din urmatoarele imprejurari: a) incalca prevederile Constitutiei; b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune. De asemenea, si prevederea care spune ca revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa si de jumatate plus unu din numarul total al senatorilor a fost declarata neconstitutionala.
Curtea a interpretat la acel moment ca "votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, in cazul unei revocari ca sanctiune, cand acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita inlocuirea din functie a presedintelui pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica". "Aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte, dobandit in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice", mai preciza CCR.
Judecatorii CCR mai sustineau ca inlocuirea unui reprezentant al unui partid de catre un reprezentant de alta culoare politica ar reprezenta o sanctiune "colectiva" aplicata intregului grup. "In acelasi sens, Curtea Constitutionala retine ca revocarea din functie inainte de expirarea mandatului produce intotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu si asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat in Biroul permanent si, in consecinta, de a propune alegerea unui alt senator in locul devenit vacant. Neobservarea principiului mentionat si instituirea posibilitatii alegerii unui nou presedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinta ca sanctiunea aplicata presedintelui Senatului, revocat din functie, sa se extinda asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constitutia Romaniei nu permite aplicarea unei asemenea sanctiuni cu caracter colectiv", explica judecatorii in expunerea deciziei.
De asemenea, ei precizeaza ca este contrara Constitutiei prevederea de la art.30 alin.(1) din Regulamentul Senatului (care se refera la motivele revocarii: incalcarea prevederilor Constitutiei, Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune, n.r.) pentru ca "nu asigura cercetarea faptelor imputate membrului Biroului permanent a carui revocare se propune si nici posibilitatea acestuia de a se apara de acuzatiile care i se aduc". "In aceeasi ordine de idei, Curtea constata ca textul din Regulamentul atacat nu defineste notiunile de incalcare in mod grav si incalcare in mod repetat a Regulamentului Senatului sau a Regulamentului sedintelor comune, ceea ce face imposibila exercitarea dreptului la aparare de catre membrul Biroului permanent a carui revocare se propune si creeaza posibilitatea aplicarii abuzive a acestui text", a mai atentionat CCR
Mai mult, judecatorii Curtii precizeaza ca revocarea membrilor biroului permanent al unei Camere, intre care si presedintele Camerei respective, inainte de indeplinirea mandatului nu poate avea loc decat cu titlu de sanctiune, iar procedura nu poate fi declansata fara acordul grupului parlamentar care i-a propus.