Agerpres informeaza: Respingerea Romaniei in Schengen, o poveste legata de trei cuvinte
Pentru Romania, opozitia Finlandei si Olandei la 22 septembrie privind admiterea in spatiul Schengen este o poveste legata de trei cuvinte: dezamagire, incredere si solidaritate, se arata intr-o analiza publicata luni de portalul Osservatorio sui Balcani.
In primul rand, dezamagirea, termenul care exprima cel mai bine sentimentele Romaniei si guvernului roman dupa inca un ‘‘nu‘‘ spus de Bruxelles aderarii la Schengen.
Dezamagirea este resimtita pentru noua amanare si pentru deciziile ‘arbitrare‘ ale unor tari, care submineaza spiritul de solidaritate al UE, serios pusa la indoiala. Acestea au fost reactiile la cald, potrivit semnatarei articolului, Daniela Mogavero, ale noului ministru roman al afacerilor europene, Leonard Orban, ce reprezinta si gandurile vecinilor bulgari. Si de data aceasta, cea care a ruinat o celebrare deja pregatita, dar pe care la Bucuresti multi o vedeau compromisa de zile intregi, a fost Olanda, urmata de Finlanda.
Ambele tari au declarat ca nu au incredere (si aceasta este a treia piesa a povestii), in capacitatile de control ale Romaniei si Bulgariei la frontierele externe ale UE si ca se tem de coruptia extinsa. Aceasta pozitie nu a intrunit insa si acordul presedintiei semestriale poloneze a UE, care a regretat decizia olandeza, ce impune o noua intalnire pentru a discuta problema la jumatatea lunii octombrie. Sperantele unui rezultat bun sunt insa slabe, releva semnatara articolului.
In una dintre primele sale declaratii in calitate de nou ministru al afacerilor europene, Orban s-a declarat dezamagit, deoarece Romania si-a indeplinit toate criteriile pentru aderarea la spatiul liberei circulatii si nu i s-a oferit nicio motivatie. El a subliniat ca ‘‘nu-ul‘‘ spus Sofiei si Bucurestiului pune UE in fata unei probleme mult mai mari a extinderii spatiului de libera circulatie. Oficialul roman a conchis ‘‘sarcastic‘‘, potrivit semnatarei articolului, ca ‘‘testul de incredere nu a fost mentionat in tratatul de aderare la Schengen‘.
Cuvantul ‘incredere‘, a fost folosit, si nu intamplator, si de ministrul finlandez de interne, Paivi Rasanen, care a declarat in numele guvernului sau ca ‘nu are incredere deplina‘ in Romania si Bulgaria si astfel se opune unei extinderi a Schengen care ar duce la o presiune mai mare a imigratiei.
Frontul granitelor UE este deja foarte cald din cauza fluxurilor migratoare care reusesc sa treaca frontierele greco-turce. Ministrul olandez al imigratiei, Gerd Leers, reprezentantul unui executiv sprijinit de extrema-dreapta, nu a fost mai indulgent: ‘Trebuie sa avem certitudinea ca acquis-ul Schengen este deplin aplicat, in special in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate. Daca acest lucru nu se intampla, atunci puteti inchide usa cu cele mai bune incuietori din lume, dar in spatele acestei usi veti gasi pe cineva care lasa sa treaca pe oricine si atunci veti avea in continuare o problema grava‘‘.
La aceste atacuri si acuzatii au raspuns atat Orban cat si presedintele roman Traian Basescu, iritat de inca o usa trantita in fata tarii sale. Basescu a subliniat ca guvernul olandez se afla intr-o situatie dificila, fiind sprijinit in Parlament de un grup de extrema-dreapta, anti-european, dar nu este admisibil ca acest lucru sa blocheze extinderea. El a precizat ca guvernul olandez trebuie sa inteleaga ca nu poti sacrifica politica europeana pentru a intari extremismele.
La randul sau, Orban a declarat in termeni clari ca exista un acord politic stabilit la Consiliul European din iunie, care a decis extinderea Schengen, dar care a fost incalcat. El s-a intrebat ce incredere se mai poate avea in promisiunile facute la cele mai inalte niveluri?
Aceasta pozitie este impartasita si de presedintia semestriala poloneza, care s-a declarat dezamagita de atitudinea olandeza si finlandeza. Ministrul polonez de interne, Jerzy Miller, a acuzat cele doua tari ca instiga inutil neincrederea in Europa, in timp ce UE se confrunta cu probleme financiare grave. ‘Romaniei si Bulgariei li s-a promis aderarea la Schengen, odata indeplinite criteriile tehnice. Aceasta promisiune a fost incalcata ‘, a spus ministrul. ‘Idealurile UE au fost uitate‘‘, a precizat el.
Bucurestiul a declarat insa oficial ca nu vrea sa intoarca spatele Bruxellesului, ci dimpotriva, ca vrea sa se angajeze sa creasca si procentul de absorbtie a fondurilor europene, care in prezent este de 3,7% din 20 de miliarde de euro disponibili. Orban a afirmat ca obiectivul sau este acela de a ajunge la 20% la sfarsitul lui 2012.
Intre timp, in Parlament, la Casa Poporului, s-au facut auzite primele sentimentele de iritare iar partidele de opozitie, liberalii si social-democratii, au cerut ‘‘capul‘‘ ministrilor de interne si de externe, Traian Igas si Teodor Baconschi, primul vinovat ca nu a reusit sa combata in mod corespunzator coruptia interna la politia de frontiera, iar cel de-al doilea ca nu a avut capacitatile diplomatice de a expune ratiunile Romaniei in Europa. Si chiar daca la Palatul Victoria s-a pastrat tacerea, exista zvonuri legate de o remaniere iminenta a cabinetului, aminteste autoarea .