Octavian STIREANU publica pe Amos News un articol intitulat "Lustratie si lustragii", pe care il puteti citi in continuare.
'Astazi este o zi mare in calendarul religios, pe care ar trebui s-o ferim de politica. Dar nu putem ignora faptul ca, tot astazi, a fost proclamata Ziua fara Basescu, "No Basescu Day".
"Proclamata" de cine? De o stare a constiintelor lucide si de spiritul unificator al unor oameni care nu consimt sa devina partasi, prin tacere si neimplicare, la situatia dezastruoasa din tara, la derapajele anticonstitutionale ale lui Traian Basescu (care a pierdut alegerile pe teritoriul Romaniei), la incompetenta de care da dovada Guvernul Boc.
Aceasta solidaritate, nascuta in adancurile de constiinta ale societatii romanesti, iese, in sfarsit, la iveala, dar nu prin strigate, proteste si revendicari, ci doar printr-o banala invitatie la "plimbarea violet". Aceasta plimbare tacuta, cu imbracaminte care sa cuprinda culoarea violet, glasuieste tarii mult mai mult decat pare. "No Basescu Day" este forma spiritualizata a unui protest dureros la adresa realitatilor actuale din tara si a viitorului pe care actualii guvernanti il pregatesc intregii societati romanesti.
Autorii chemarii la "plimbarea violet" afirma ca "guvernul rezultat din alegerea lui Traian Basescu, prin desemnarea lui Emil Boc, ne poate condamna pe toti la moarte. Daca nu la una fizica, la o moarte civica si spirituala lenta. Chiar si pe cei care si-au imaginat ca au invins. Suntem nevoiti sa rezistam si sa ne impotrivim", precizeaza initiatorii.
Modelul manifestarii este imprumutat dupa "Ziua fara Berlusconi", organizata de italieni, la 5 decembrie 2009, sau "Ziua fara Sarkozy", care a avut loc la 27 Martie, in Franta. Dl Traian Basescu (care a castigat alegerile cu voturi aduse din strainatate) poate fi mandru de o asemenea companie, de faptul ca beneficiaza de acelasi tratament usturator ca doi importanti lideri europeni. (Nu exclud ca, in fata acestei coincidente, sa exclame una dintre binecunoscutele sale hahaituri! Sau chiar sa se alature manifestantilor, sa le stranga mainile si sa le spuna bancuri!)
Dar nu reactia d-lui Basescu (care a pierdut alegerile pe teritoriul Romaniei) este importanta. Nimeni nu se asteapta ca domnia sa sa se ofileasca in vreun fel in fata unui afront public de atata finete si asprime.
Importanta este trezirea spiritului civic autentic in Romania, intr-o maniera de rezonanta europeana si intr-un moment in care parea ca resemnarea a invins. Dar, iata ca mai exista o speranta.
"Plimbarea violet" de astazi va ramane, oricum, intr-o istorie tulburatoare a acestor ani. Ea semnifica ingrijorarea pentru prezent si pentru viitor, in conditiile in care actualul regim este, in continuare, preocupat cu diversiunile despre trecut.
Dupa campania initiata, organizata si finantata pentru denigrarea si anularea Revolutiei Romane din decembrie 1989, puterea basescista pregateste, acum, implinirea a 18 ani de la primele alegeri libere din Romania prin votarea la televizor a legii lustratiei, chiar in ziua de 20 mai.
Dezgropata cu sarcasm de catre lustragiii de papuc al sultanului, legea lustratiei se adauga aceleiasi lupte cu himerele trecutului, pentru care au fost arvunite tot felul de spirite mediocre si ratate, bolnave de frustrari nesatisfacute si mistuite de complexe iremediabile.
Starea reala din Romania este paralela cu asemenea preocupari ale guvernantilor. Lumea, oamenii obisnuiti, pensionarii, salariatii - toti au alte griji, alte necazuri, alte preocupari decat lustratia.
Tema lustratiei a fost demult epuizata in Europa. Vaclav Havel si Adam Michnik au condamnat public ideea lustratiei, prin declaratii facute cu 15-16 ani in urma, cand subiectul era la mare moda. Nicaieri nu s-a aplicat, atunci, lustratia, daramite acum, dupa doua decenii!
Fata de toti lustragiii pe simbrie ai sultanului, preocupati de lustratie si de altele, "plimbarea violet" la care ne invita astazi spiritele libere si deschise, este o adevarata lectie. O lectie de la care bineinteles ca trompetele cotroceniste nu vor invata nimic. Dar, atunci cand un semnal public de o asemenea anvergura se loveste de un cap si suna a gol, nu intodeauna semnalul este de vina.'