La Crowne Plaza a avut loc cea de-a doua reuniune a cremei politicienilor romani.
Cea de-a doua reuniune a fundatiei create de fostul presedinte Ion Iliescu, sub numele de "Clubul de la Bucuresti", a programat, marti dupa amiaza, o dezbatere cu tema "Romania si Uniunea Europeana.
Gazduita de sala de conferinte a hotelului Crowne Plaza al lui George Copos, reuniunea s-a dorit, in egala masura, o trecere in revista a drumului parcurs de Romania pana la statutul de membru cat si o analiza a strategiei de intergrare.
In deschidere, presedintele fundatiei l-a prezentat pe profesorul italian Ernesto Carpentieri, presedintele Academiei Europene pentru Relatii Economice si Cultrurale de la Roma (AEREC), salutand cu satisfactie acceptul acestuia de a deveni primul membru de onoare international al Clubului de la Bucuresti.
In continuare au prezentat expuneri tematice Titus Corlatean, presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului, Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, senatorul PD-L Petru Filip, Nicolae Apostol, vicepresedinte al Clubului de la Bucuresti si patron al companiei Kosarom din Pascani, Vasile Puscas, seful Departamentului de Afaceri Europene si Cristian Diaconescu, ministrul de Externe.
La reuniune au participat, alaturi de membrii fondatori, numeroase personalitati ale vietii publice, fosti si actuali demnitari, oameni de cultura, jurnalisti.
Un moment aparte l-a constituit evocarea, de catre ministrul Diaconescu, a meritelor celor care au pregatit si consolidat parcursul Romaniei spre calitatea de membru al familiei europene, cu drepturi si obligatii depline.
"Sansa Romaniei este ca se afla in UE", sustin politicienii romani care fac parte din Clubul de la Bucuresti.
Pentru cei care doresc o informare completa legata de desfasurarea celei de-a doua reuniuni a Clubului de la Bucuresti, va prezentam extrase de pe blogul www.ioniliescu.wordpress.com.
Cu putin timp in urma s-au incheiat lucrarile celei de-a doua Reuniuni a "Clubului de la Bucuresti". A fost o reuniune de substanta asupra careia voi prezenta elemente de detaliu. Pentru o informare in timp real, public in continuare stirea transmisa de Agentia Nationala de Presa - Agerpres.
Relatiile Romaniei cu Uniunea Europeana in actualul context international, precum si provocarile legate de fenomenul de post-aderare, au constituit principala tema a dezbaterii "Clubului de la Bucuresti", care a avut loc marti seara, la Hotelul Crown Plazza din Capitala.
Manifestarea a reunit numeroase personalitati politice, ale lumii academice, ministri si fosti ministri, ambasadori, reprezentanti ai lumii culturale, ai mass-media.
Discutiile au fost moderate de presedintele "Clubului de la Bucuresti", Ion Iliescu, si de academicianul Razvan Theodorescu.
Cu acest prilej, presedintele Academiei Europene pentru Relatii Economice si Culturale (AEREC), prof. Ernesto Carpentieri, a devenit membru de onoare al Clubului. Recent, la Roma, Ion Iliescu a devenit membru al Senatului acestei institutii.
In alocutiunea de deschidere, fostul presedinte Ion Iliescu a vorbit atat despre provocarile cu care se confrunta Romania in perioada post-aderare, cat si despre provocarile cu care se confrunta chiar Uniunea Europena, acestea fiind legate in principal de consolidarea structurilor institutionale - in contextul ultimelor alegeri europene din 7 iunie - precum si de problemele legate de largirea Uniunii.
Presedintele "Clubului de la Bucuresti", Ion Iliescu, a vorbit si despre problema migratiei din interiorul UE, reafirmand ca termenul de "rrom" nu trebuie confundat de statele membre ale Uniunii cu cel de ‘roman’. Potrivit fostului presedinte, o astfel de confuzie a creat deja reactii negative pe marginea unor comportamente ale romilor pe care insa ii considera, la randul lor, victime ale unor reactii nefavorabile create pe fondul crizei economice.
"Cetatenii Uniunii Europene trebuie sa se miste in Europa in cautare de locuri de munca in conditii egale si toate elementele de xenofobie trebuie combatute", a spus Ion Iliescu.
Potrivit acestuia, si problemele mediului in interiorul UE devin tot mai acute, mai ales in contextul schimbarilor climatice care ii afecteaza tot mai mult pe europeni.
Presedintele Comisiei de politica externa din Senat, Titus Corlatean, a evocat momentele care au intors in mod fundamental o pagina a istoriei post-decembriste a tarii noastre - integrarea in structurile europene si euro-atlantice.
"Dupa ce aceste obiective au fost atinse, parca timpul s-a oprit in loc, lipseste o viziune in politica romaneasca", a adaugat Corlatean.
El a atras atentia ca partenerii puternici europeni ai Romaniei au asteptat inca de la momentul integrarii semnale concrete privind progresele pe care tara noastra urma sa le faca atat in planul dezvoltarii interne, cat si in planul relatiilor de vecinatate. El si-a exprimat insa regretul ca, pana acum, Romania n-a reusit sa profite de acest aspect legat de statutul de tara membra a Uniunii Europene.
"Romania poate avea un rol pozitiv, foarte activ si acceptat din punct de vedere strategic. Exista disponibilitatea unor capitale mari sa ne sprijine", a spus Titus Corlatean, care a pledat pentru un dialog comun pe problemele strategice intre toti factorii politici.
Presedintele Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene, Liviu Dragnea, a prezentat stadiul implementarii programului operational regional, dar si situatia absorbtiei fondurilor europene la nivelul administratiei, care este extrem de scazuta. Printre cauzele enuntate de Dragnea in acest sens se afla birocratia excesiva si de cele mai multe ori inutila, abordarea de proiecte de catre ‘firme de consultanta grea’ care nu au expertiza in domeniu, intarzierea majora a evaluarii cailor de finantare din cauza numarului redus de evaluatori din cadrul autoritatilor de management. Liviu Dragnea s-a mai plans de lipsa de capacitate institutionala a autoritatilor centrale si regionale, de lipsa de personal, precum si de lipsa de transparenta in organizarea de licitatii.
Intre solutiile propuse de liderul consilierilor judeteni se afla reducerea perioadei de eliberare a documentelor necesare depunerii proiectelor si realocarea fondurilor de la programele operationale neatractive spre programele care deja au depasit fondurile alocate.
Seful Departamentului pentru Afaceri Europene, ministrul Vasile Puscas, a atras atentia ca a vorbi despre fondurile europene pentru tara noastra, precum si de un mecanism de dezvoltare, inseamna de fapt a pleca de la o strategie.
"Daca nu avem aceasta strategie, vorbim despre sume care ne pot deruta. A trebuit sa procedam foarte rapid la definitivarea structurii institutionale. Pana in septembrie, va exista un grup de noua seturi de masuri de accelerare in concordanta cu dezvoltarea administrativa. In perioada care urmeaza, suntem tentati sa spunem ca raspunsul la criza este legat, pe buna dreptate, de fondurile europene, dar care este viziunea Romaniei din punct de vedere al dezvoltarii? Uniunea Europeana vorbeste astazi despre dezvoltare economica si sociala durabila. Interesul national al Romaniei este ca, in momentul de fata, sa nu privim doar aspectul mercantil, ci sa gasim acea strategie care sa ne duca nu doar la rezolvarea problemelor de azi pe maine, ci la acea stare a repozitionarii Romaniei in perioada post-criza. Sansa noastra este ca suntem in Uniunea Europeana. Exista povesti de succes, cele mai multe pe compartimentul fondurilor de preaderare. Nu exista, din pacate, foarte multe astfel de povesti pe fondurile structurale, pe dezvoltarea rurala, care de-abia a inceput sa fie implementata", a subliniat ministrul Puscas, care a pledat, intre altele, pentru o programare strategica institutionala.
Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a afirmat ca, in ciuda privatiunilor si a unor greseli de parcurs, romanii continua sa fie printre cei mai euro-optimsti europeni. "Drumul nu a fost usor", a spus Diaconescu, reamintind momentele negocierilor politice privind integrarea in UE si NATO.
Seful diplomatiei a spus ca la doi ani si jumatate de la integrare, poate ca Romania n-a reusit sa-si creeze o pozitie mai distincta in interiorul Uniunii.
"Suntem foarte buni din punct de vedere al mesajului politic, dar, din pacate, ne lipsesc proiectul si viziunea", a spus Diaconescu. El a reafirmat ca Romania sustine in continuare largirea Uniunii Europene - proces care trebuie sa continue.
Fostul presedinte Emil Constantinescu s-a declarat ingrijorat de anumite aspecte enuntate de unii ante-vorbitori: "intr-o tara democratica normala, probabil ca a doua zi ar fi existat demisia guvernului, iar in comunismul pe care l-am trait s-ar fi vorbit despre un act de sabotaj", a spus Constantinescu, care a remarcat lipsa, dupa 1 ianuarie 2007, a unui proiect politic al natiunii romane.