Bugetarii cu venituri mari ar putea sa nu mai beneficieze de majorari salariale pentru o anumita perioada, cresteri care vor fi aplicate in principal in cazul persoanelor cu venituri mici, pentru asigurarea unui echilibru intre diferite categorii de angajati, a declarat ieri premierul Emil Boc.
"Cei cu salarii mici vor avea o crestere mai mare de salariu fata de cei cu venituri mari, in cazul carora ar putea exista o stagnare a salariilor. Nu urmarim scaderea salariilor existente. Pastram drepturile castigate, dar oprim cresterile la anumite categorii pentru o perioada de timp", a spus Boc, la postul public de radio.
El a precizat ca sistemul va fi reglementat prin Legea de salarizare unica in sectorul bugetar, in consultare cu sindicatele. Proiectul de lege privind salarizarea unica in sectorul bugetar va fi finalizat pana la sfarsitul lunii aprilie, a anuntat miercuri premierul Emil Boc.
"Am decis ca pana pe 30 aprilie sa avem finalizat proiectul de lege cu privire la salarizarea unica in Romania. In acest interval, vom realiza atat consultari cu patronatele, cu sindicatele si cu alte structuri ale societatii civile, cat si consultari cu toate ministerele de resort, astfel incat aceasta lege sa fie inaintata in luna mai spre dezbatere parlamentului si sa intre cat mai repede cu putinta in vigoare", a spus Boc.

"Costurile cu personalul consuma o componenta importanta si aflata in crestere din bugetul Romaniei"

Declaratia premierului vine in contextul in care Banca Mondiala (BM) a recomandat autoritatilor romane ca, pe termen scurt, sa limiteze cresterea salariilor la inflatie, sa inghete angajarile si sa inceapa un plan multianual de eliminare a sporurilor, aratand ca lipsa unei strategii salariale coerente a permis sindicatelor sa aiba solicitari excesive.
Intr-un raport realizat pentru autoritatile romane, BM arata ca absenta unei strategii coerente in domeniul salarizarii din sectorul public a permis sindicatelor sa aiba solicitari excesive, sa existe compensatii inechitabile, si a determinat aparitia unor distorsiuni pe piata muncii.
"Costurile cu personalul consuma o componenta importanta si aflata in crestere din bugetul Romaniei. Cheltuielile agregate cu personalul au crescut cu 73% din 2005 pana in 2007, in timp ce PIB a avansat cu doar 40% in aceeasi perioada. Majorarea cheltuielilor a fost determinata partial de cresterea numarului de posturi, in special in cadrul autoritatilor locale si in asa-numitele sectoare speciale (politie, jandarmerie, pompieri), insa cea mai mare pondere in avans au avut-o majorarile salariale importante", se arata in raport.
Expertii institutiei noteaza ca sporurile au o pondere disproportionata in valoarea finala a sumelor primite de angajatii din sectorul public, peste nivelul din UE, si afecteaza transparenta. De asemenea, remunerarea experientei nu este corelata cu performanta, iar compensatiile nu au la baza comparatii cu sectorul privat.
Ca masuri pe termen scurt, Banca Mondiala recomanda limitarea cresterii salariilor la nivelul inflatiei, inghetarea angajarilor si infiintarea unui birou care sa coordoneze reforma administratiei publice si, in special, a celei care vizeaza sistemul de compensatii.

Proiectul de lege va fi elaborat in aprilie

Surse oficiale au declarat saptamana aceasta ca modul de calcul al salariilor prin Legea de salarizare unitara in sectorul bugetar va fi discutat cu reprezentantii confederatiilor sindicale pana la sfarsitul lunii martie, iar proiectul de lege va fi elaborat incepand cu prima jumatate a lunii aprilie.
"Structura functiilor si modalitatile de salarizare vor fi stabilite pana la sfarsitul acestei luni in discutiile cu sindicatele", au afirmat sursele citate. Liderii sindicali au anuntat la sfarsitul lui ianuarie ca prin Legea de salarizare unitara vor fi majorate veniturile bugetarilor cu salarii mici si inghetate salariile mari, astfel incat, intr-un interval de patru-sase ani, sa fie redus decalajul dintre salariul minim si cel maxim, de la un raport de 1-50 la 1-15.
Ei au apreciat atunci ca proiectul Legii salarizarii unice in sistemul bugetar ar putea fi elaborat in maximum trei luni, iar intregul proces de aplicare ar putea fi finalizat in patru-sase ani.