Un cronicar al vechiului oras Calarasi, Stelica Aragea, a comparat parcul si Palatul Prefecturii din Calarasi, cu gradinile si palatul Versailles. Stelica Aragea zice ca in copilarie, Palatul si gradina din centrul orasului Calarasi pareau a fi un fel de Versailles. Un prieten al lui Stelica Aragea, vechi coleg de scoala, Florian popa Micsan, zice la randul sau:
- Si chiar parea ca esti la Versailles: vegetatia, arbustii, tufele de merisor, gazonul, fantana arteziana, aerul curat. Un gradinar priceput. Poate chiar mai placut, cu adieri dinspre apa fluviului. Stelica Aragea merita felicitari pentru ca a retinut fotografia (din arhiva Elefterescu) si mai ales pentru comparatie!
Proiectul constructiei Palatului prefecturii Calarasi a fost intocmit de inginerul Socolescu, iar licitatia pentru construirea palatului, in care intra si locuinta prefectului (actualul sediu al Institutului Fordoc) a fost castigata de antreprenorul italian Giussepe Ciconi, devenit calarasean prin casatorie. Lucrarile de constructie au fost supravegheate de arhitectul Al. Savulescu, calarasean si el. Putem spune deci ca, impunatoarea constructie este in integritatea ei conceptie si constructie opera a calarasenilor. Pretul platit pentru Palatul pe care-l vedem si astazi, a fost de 488.825 lei, suma in care intra si locuinta prefectului.
Piatra fundamentala a impunatoarei constructii (sa nu uitam ca orasul avea la vremea respectiva cca 11.000 de locuitori), a fost pusa in ziua de 11 iunie 1895, in prezenta lui M. Desliu, secretar general al Ministerului de Interne. La festivitate au participat toate oficialitatile judetului si orasului, precum si o mare multime de locuitori ai orasului si din localitatile invecinate.
Receptia lucrarii s-a facut in ziua de 21 ianuarie 1898, de o comisie formata din: C.M. Mironescu, inginer, inspector general in Consiliul Tehnic de pe langa Ministerul Lucrarilor Publice; Atanase Stoianescu, prefectul judetului; M. Ghetu, presedintele Consiliului Judetean si M. Wegener, inginerul judetului.
Trebuie sa mentionam ca in anul 1897, din lipsa de bani, lucrarile la Palat au fost intrerupte, echipa de constructori, condusa de antreprenorul Giussepe Ciconi, construind Cazarma Pompierilor si Scoala nr. 2 de fete (astazi Scoala Topescu). Cu banii luati de la primarie au fost continuate lucrarile la Palatul Administrativ.
Cladirea, construita in stil neoclasic, cu fundatii de beton, ziduri de caramida presata cu grosimea de 42-50 cm, soclu placat cu piatra fasonata cu profilatura bogata, compus din subsol partial, parter si etaj, pod inaltat, plansee si sarpanta de lemn si invelitoare de tabla galvanizata, avea la data receptiei 58 de camere si o suprafata de 2517,63 m.p.
Azi cladirea este partial refacuta.