LUMINA: Botezul Domnului, praznicul innoirii vietii (Autor: Pr. Conf. Dr. Lucian Farcasiu)
Evanghelia de Duminica. Botezului Domnului/ Boboteaza - Dumnezeiasca aratare (Matei 3, 13-17)
In vremea aceea a venit Iisus din Galileea la Iordan, catre Ioan, ca sa fie botezat de el. Ioan insa Il oprea, zicand: Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine, si Tu vii la mine? Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea. Atunci L-a lasat. Iar dupa ce S-a botezat Iisus, in clipa cand iesea din apa, indata cerurile s-au deschis si Ioan a vazut Duhul lui Dumnezeu pogorandu-Se ca un porumbel si venind peste El. Si iata, un glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit.
La praznicul Botezului Domnului, ca de altfel la toate sarbatorile din cursul anului bisericesc, foarte multe texte liturgice ale slujbelor zilei prezinta evenimentul Botezului Mantuitorului Hristos de catre Ioan in apele Iordanului ca pe un eveniment actual, care se intampla astazi, eveniment la care credinciosii Bisericii participa in mod activ, ca martori oculari. Auzim in acest sens:
- Astazi ne-a sosit noua vreme de praznic si ceata sfintilor cu noi se aduna, si ingerii cu oamenii impreuna-praznuiesc. Astazi, harul Sfantului Duh, in chip de porumbel, peste ape se pogoara. Astazi, Soarele cel neapus a rasarit si lumea cu lumina Domnului se lumineaza. Astazi, apele Iordanului se prefac in vindecari, cu venirea Domnului. Astazi, toata faptura se adapa cu curgeri tainice. Astazi, cele de sus cu cele de jos impreuna-praznuiesc si cele de jos cu cele de sus impreuna-vorbesc.
Acest astazi pe care il intalnim ca o continuitate in toate randuielile liturgice ale Bisericii noastre este mai mult decat o simpla istorisire, sau aducere aminte si comemorare, este un eveniment ce se intampla acum. Credinciosul participa la evenimentul desfasurat in slujba bisericeasca ca la un astazi, pentru ca toate evenimentele capata in dimensiunea liturgica sensul prezentei, al coborarii vesniciei in timp. Toate evenimentele descrise in imnografia liturgica nu sunt momente trecute si incheiate in istorie pentru ca Cel care le-a savarsit, desi le-a implinit in timp, este Cel mai presus de timp si in afara timpului, si lucrarea lui aduna trecutul si viitorul intr-un vesnic prezent, intr-un astazi, intr-un eveniment care se manifesta ori de cate ori adunarea liturgica euharistica se realizeaza.

Praznicul Teofaniei depline

Daca in Vechiul Testament se descopera doar persoana Tatalui, in cadrul evenimentului nou-testamentar al Botezului Domnului se reveleaza in chip desavarsit intreaga Sfanta Treime, in sensul in care glasul Tatalui marturiseste din cer filiatia Logosului Intrupat care se afla in apele Iordanului, iar Duhul Sfant este vazut deasupra Fiului, in chipul porumbelului. De aceea, praznicul Botezului, ca Praznic Treimic, mai este numit si Teofanie sau aratarea lui Dumnezeu, si Epifania,adica descoperire sau aratare, stralucire a slavei dumnezeiesti. In ziua praznicului Bobotezei, in timpul Sfintei Liturghii, dupa Rugaciunea Amvonului, se iese in procesiune, in curtea bisericii sau la rau, unde se face Sfintirea cea mare a apei sau Agheasma Mare, dupa randuiala alcatuita de Sfantul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Cea mai veche mentiune scrisa asupra randuielii de sfintire a apelor care are loc cu prilejul praznicului Botezului Domnului o avem intr-o Omilie la acest praznic, rostita de Sfantul Ioan Gura de Aur:
- Ziua de azi este ziua in care Hristos S-a botezat, in care a sfintit firea apelor. De aceea, la sarbatoarea aceasta, la miezul noptii, toti iau apa si o duc acasa si o pastreaza tot anul, caci astazi au fost sfintite toate apele; si minunea e vadita: apa aceasta nu se strica cu trecerea timpului, apa aceasta scoasa astazi ramane limpede si proaspata un an, doi si adeseori chiar multi ani si dupa atata vreme se ia la intrecere cu apa adusa acum de la izvor.
Aceasta apa sfintita, cunoscuta ca Agheasma Mare, este pastrata la loc de mare cinste in casele crestinilor, fiind luata pe nemancate, in fiecare dimineata, inaintea anaforei, timp de 7 zile, pana la Odovania praznicului si ori de cate ori crestinul simte nevoia de a se sfinti prin gustarea ei.
- La praznicul Bobotezei in fiecare an, se incepe innoirea omului crestin. An de an, prin agheasma se face nu numai sfintirea caselor, ci si a trupurilor si a sufletelor omenesti, se face curatirea mintii, inimii si a vietii noastre, scria parintele profesor Ilarion V. Felea in lucrarea Sfintiei Sale, intitulata Spre Tabor.
Textul acesta de mare adancime subliniaza valentele pe care praznicul Bobotezei si evenimentul sfintirii caselor il au in viata fiecarui crestin. Daca pentru credinciosii crestini Boboteaza este praznic al innoirii, pentru preot, sarbatoarea aceasta poate constitui cel mai bun prilej pentru desfasurarea lucrarii sale pastorale, referindu-ne desigur la indatinata traditie crestina a sfintirii caselor cu prilejul acestui praznic.

Botezul Domnului - chip al Botezului crestin

Prin evenimentul Botezului Domnului in apele Iordanului, incepe un moment nou in istoria umanitatii, si mai cu seama in viata celor nou-nascuti prin Duhul Sfant, in sensul ca Boboteaza devine prefigurare a Botezului crestin. Botezul crestin este temelia noii vieti duhovnicesti pe care o incepe prin intermediul sau crestinul in Biserica. De aceea, el mai este numit si usa Tainelor, si poarta de intrare in Biserica. Botezul crestin curata si nimiceste toate pacatele. Viata duhovniceasca a crestinului incepe odata cu savarsirea acestei Taine, asa cum lucrarea de mantuire a lumii a inceput cu Botezul Domnului in apa Iordanului. Referindu-se la teologia Botezului Domnului ca act mantuitor si rascumparator, Sfintii Parinti ai Bisericii arata ca el nu este altceva decat o prefigurare a Tainei Botezului, la care Hristos ii cheama pe toti cei care vor crede in El, pentru a primi baia curatitoare si innoitoare. Astfel, Sfantul Grigorie Palama arata ca
- Hristos merge la Botez, ca sa-Si inceapa calatoria cea aducatoare de mantuire si sa fie crezut de cei ce-L urmau si se botezasera, asa precum El Insusi a aratat si a oranduit, cum ca a fost dat Duhul cel Sfant pentru ca prin El sa se pregateasca botezul ca leac curatitor al intinaciunilor noastre pricinuite de o nastere si o viata patimasa.
Botezul Domnului ca imagine a innoirii neamului omenesc este asadar chip al Botezului crestin, care ne asaza in dimensiunea vietii in Hristos. Legatura evenimentului Botezului Domnului cu Taina Sfantului Botez rezida in aceea ca Domnul, botezandu-Se, a sfintit apa, facand-o apa curatitoare, ca semn al impacarii omului cu Dumnezeu. Astfel, Botezul Domnului a deschis usa Tainei Botezului. Subliniind aceasta legatura, textul liturgic arata:
- Pamantesc lucru este acesta ce se vede si mai presus de ceruri, ceea ce se intelege. Prin baie este mantuirea, prin apa Duhul si prin afundare se face inaltarea noastra la Dumnezeu.
Observam faptul ca textul liturgic citat aminteste despre baia botezului ca fiind mantuitoare, despre apa care daruieste Duhul si despre inaltarea noastra la Dumnezeu, prin actul afundarii. Un alt text al slujbelor praznicului arata:
- Aceasta dumnezeiasca praznuire, Boboteaza, ne va fi baie de a doua nastere, din care vom vedea Lumina cea neapusa a Treimii.
Textul acesta subliniaza realitatea inaintarii noastre spre vederea celor dumnezeiesti, al carei inceput il face Taina Botezului, caci Botezul rezideste pe om, reasezandu-l la masurile chipului celui dintai, spre care am fost ziditi dintru inceput, pentru a ne invrednici de salasluirea in Imparatia treimica a vesnicelor bunatati.

(Sursa: ziarullumina.ro)