Senatorul Ion Rotaru a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Sistemul de invatamant romanesc, incotro? Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Lansarea in dezbatere publica a celor trei variante de plan-cadru pentru invatamantul gimnazial a starnit aprinse controverse. Reducerea orelor de limba romana, eliminarea limbii latine care se studia doar in clasa a VIII-a cate o ora pe saptamana, reducerea orelor de istorie si de geografie nu sunt vazute cu ochi buni de catre reprezentantii Academiei Romane si multi alti oameni de cultura. Unii dintre ei au fost foarte radicali in punctele de vedere exprimate. De exemplu, prof. univ. dr. Ioan Scurtu a comparat ce se intampla acum in invatamantul romanesc cu ce se intampla in urma cu aproape 70 de ani, in perioada ocupatiei sovietice (anii 1948 â€" 1958), cand din programa a fost eliminata limba latina, istoria romanilor a devenit istoria Republicii Populare Romane, iar geografia Romaniei a fost inlocuita cu geografia URSS. Bineinteles ca acum orientarea nu mai este catre est, ci catre vest. Drept urmare, se acorda o foarte mare importanta limbilor de circulatie internationala (engleza, franceza si germana) care sunt studiate (una dintre ele) inca din clasa pregatitoare, in timp ce istoria si geografia au ajuns din ce in ce mai marginalizate, mergandu-se pana la studierea lor doar cate o ora pe saptamana.
Academia Romana a atras deja atentia asupra pericolului reprezentat de eliminarea limbii latine din scoala si reducerea orelor de limba romana si istorie, care, pe langa componenta lor identitara, au cea mai importanta vocatie formativa dintre toate disciplinele, daca ar fi sa amintim numai dezvoltarea gandirii logice, a capacitatii de exprimare, a creativitatii, a spiritului civic si a celui democratic.
Studierea istoriei dezvolta spiritul patriotic, ii face pe tineri sa constientizeze pozitia si rolul pe care l-a avut Romania de-a lungul timpului pe scena politica europeana si mondiala, le asigura o intelegere si o perspectiva corecta asupra relatiilor internationale, dar si posibilitatea de a recunoaste greselile trecutului si a invata din ele. In contextul in care de cativa ani buni, exista o tendinta puternica de a denigra si umili Romania si poporul roman prin articole defaimatoare aparute in presa internationala, prin asimilarea romanilor cu romii, prin chiar mentalitatea de auto umilire pe care o adopta unii dintre conationalii nostri, considerand ca Romania e tara tuturor relelor si ca, aici, nu exista decat coruptie si saracie, devine cu atat mai importanta studierea istoriei, pentru ca tinerii sa cunoasca trecutul, cultura si traditiile poporului roman, asa cum este el, si cu bune si cu rele. Sa avem in vedere, in efortul nostru de a ne alinia la normele europene, nu doar aspectele economice, ci si pe cele care tin de cultura si conservarea identitatii nationale. In toate celelalte state membre UE, in planurile cadru de invatamant, sunt prevazute intre 2 si 4 ore de istorie pe saptamana, in Franta se ajunge pana la 5 ore.
In ceea ce priveste studierea limbii romane, aceasta ajuta la dezvoltarea vocabularului si imbunatatirea exprimarii, lucruri de care tinerii din Romania au mare nevoie. In conditiile in care, de ani de zile, elevii au mari carente la citirea si scrierea corecta in limba romana, iar notele de la testari si perlele de la evaluarile nationale si examenele de Bacalaureat dovedesc cat de paraleli sunt unii dintre acestia cu gramatica si literatura romana, solutia nu are cum sa fie reducerea orelor de limba romana.
Cat despre limba latina, este adevarat ca este o limba grea si nu foarte atragatoare pentru tineri, insa aceasta nu ii anuleaza importanta ca limba mama a limbii romane, dar si a altor limbi din spatiul european, ca una dintre cele trei limbi ale crestinismului dar si a culturii vechi din spatiul european.
De ani de zile, invatamantul romanesc merge din rau in mai rau, nu se gasesc solutii, iar cele gasite au mai degraba efect invers. O demonstreaza notele elevilor, nivelul cultural si bagajul de cunostinte pe care il au cand parasesc scoala. Toata lumea se plange ca programa este stufoasa, ca elevii au teme multe, ca metodele de predare sunt plictisitoare si ca nu le trezesc interesul. Poate ca ar trebui facuta o analiza riguroasa a programei si eliminat ceea ce este in plus, poate ca ar trebui umblat putin si la metodele de predare, desi exista destule scoli in care se pune accent pe invatarea prin metode interactive, iar elevii ar trebui sa inteleaga, si ei, ca in scoala este necesar sa faca si ceea ce trebuie, nu doar ceea ce vor. Dar in niciun caz solutia pentru problemele invatamantului nu trebuie sa fie reducerea orelor de studiu la discipline fundamentale pentru baza culturala a oricarui cetatean roman. Este greu de crezut ca elevii vor deveni mai destepti daca studiaza mai putina romana si istorie, fiindca pana la urma acesta este scopul ultim al reformei sistemului, un invatamant mai bun ceea ce se traduce in elevi mai buni, mai bine pregatiti.
Este adevarat ca acum se pune mai mult accent pe alte discipline mai moderne, pe acumularea de cunostinte practice mai degraba decat pe teorie, pe informatii din sfera stiintei si a tehnologiei tinand cont de lumea foarte tehnologizata in care traim, dar trebuie sa avem grija sa nu minimalizam rolul culturii si nici sa o sacrificam pe altarul tehnologiei. Deficitul de cultura si de valori morale este un rau resimtit tot mai intens de societatea romaneasca de ani de zile, un rau pe care il blamam dar pe care nu reusim sa il tratam. Dupa cum spunea celebrul Francis Bacon cunoasterea inseamna putere, iar intr-un final cultura - prin ea insasi ca mostenire culturala si prin oamenii de cultura - va fi cea care ne va ajuta sa ne pastram identitatea si demnitatea ca popor, asa cum a facut-o de-a lungul istoriei.