Senatorul Victor Mocanu a sustinut o declaratie politica intitulata: Unirea Basarabiei cu Romania, o lectie istorica importanta. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Unirea Basarabiei cu Romania, prin actul de la 27 martie 1918, a fost inceputul minunat al actului istoric suprem al poporului roman, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Fara aceasta pagina draga de istorie, destinul nostru ar fi fost acum cu totul altul. In opinia mea, Unirea nu a reprezentat numai incununarea istorica a unui demers politic sustinut, ci si o materializare a unei realitati de facto: nu poti nega dreptul la unificare al unei natii care are traditii comune de neam, limba si cultura.
Momentele importante din primavara lui 1918 reusesc sa compuna o pagina frumoasa de istorie, dar daca ne limitam la a le privi asa, nu cred ca putem fi multumiti cu noi insine. Amintirea Unirii si celebrarea, in fiecare an, a acestui moment trebuie sa nasca in noi idei si actiuni care sa conduca la desavarsirea idealurilor stramosilor nostri. Este necesar sa fim tot timpul atenti la fondul problemelor care afecteaza lumea contemporana, la orientarile geopolitice actuale si, cu lectiile invatate despre trecut si prezent, sa actionam pentru viitor.
In ultima perioada, Republica Moldova a facut cativa pasi importanti pentru viitorul sau si pentru viitorul nostru comun. Ca membru al Parlamentului Romaniei si al Comisiei Romanilor de Pretutindeni, am evidentiat si apreciat toate reusitele recente ale politicii externe moldovene, mai ales pasii concreti facuti in directia aderarii la Uniunea Europeana. De asemenea, am sustinut si incurajat optiunile interne patriotice ale fratilor nostri si am aplaudat deciziile importante luate in mediul institutional. Spre exemplu, am declarat ca decizia Curtii Constitutionale de la Chisinau, de la 5 octombrie 2013, aceea prin care limba romana a devenit limba oficiala, este chiar mai importanta decat aderarea Romaniei la NATO si la UE. Nu cred insa ca trebuie sa ne limitam la declaratii, pentru ca scena politica regionala nu este tocmai datatoare de optimism.
Romania si Republica Moldova se afla, desi pe pozitii diferite, in proximitatea unei zone extrem de sensibile din punct de vedere al securitatii. Desi au un statut international usor diferit, Romania fiind membra NATO si UE, iar Moldova incercand sa definitiveze procedurile de preaderare si aderare, pericolul reprezentat de conflictul dintre Ucraina si Rusia este unul riscant pentru ambele state. In al doilea rand, vulnerabilitatile macroeconomice din Europa, greu prognozabile, pot afecta Republica Moldova intr-o proportie considerabila. Pericolul crizei economice, prin care a trecut si Romania, trebuie privit cu aceeasi atentie cu care analizam ceea ce se intampla in Ucraina.
Romania, prin tendinta generala a clasei politice de suport pentru Republica Moldova, dar mai ales prin eforturile incununate cu succes ale diplomatiei sale, a sprijinit toate demersurile de a grabi procesul aderarii la UE si de integrare in structura de securitate a NATO. Aceasta este si pe viitor directia pe care ni-o asumam.
Cred ca pentru Republica Moldova, dupa parcurgerea primilor pasi, reprezentati de declararea independentei statale, de inceperea negocierilor cu NATO si de grabirea calendarului de preaderare si aderare la Uniunea Europeana, trebuie sa urmeze cu necesitate integrarea completa euro-atlantica. Acest obiectiv este nu numai o intentie declarativa a Romaniei, ci unul dintre pilonii strategici ai diplomatiei noastre.
Actul de la 27 martie 1918, este un prilej istoric din care putem invata. Generatia marilor oameni politici romani care, la timpul potrivit, au inteles sa depaseasca orgoliile marunte si diferentele ideologice pentru realizarea interesului national, trebuie sa fie un model pentru toti cei de astazi. Numai o strategie comuna a politicienilor romani si moldoveni, care sa percuteze in acelasi timp pe plan intern si extern, poate conduce la implinirea aspiratiilor noastre, la regasirea unitatii nationale, in Europa unita.