Ieri, 1 martie a.c., a fost prima zi in care comerciantii au fost obligati sa afiseze preturile tuturor produselor atat in leu greu, cat si in leu actual. Aceasta decizie a luat prin surprindere pe unii constanteni, starnind nedumerire si chiar haz in randul cumparatorilor dezinformati, care nu intelegeau unde au disparut zerourile din coada preturilor. Oricat de staniu ar parea, trebuie sa ne obisnuim ca in curand vom plati 50 de bani pentru o paine, 10 lei pentru o cartela telefonica si aproximativ 15.000 de lei pe un autoturism. Cert este ca marea masa a comerciantilor constanteni s-a supus regulilor impuse de BNR si au afisat preturuile in conformitate cu exigentele impuse de la centru, dar ca in fiecare caz au existat si exceptii, mai ales la societatile mici, care se organizeza mai greu, din cauza managementului defectuos pe care il practica patronii. Probleme au fost inregistrate si la farmacii, de exemplu, unde sunt atat de multe produse incat etichetarea medicamentelor cu noile preturi poate dura si doua saptamani, fiind necesara o munca minutioasa prin aplicarea manuala a noilor preturi pe cutii de dimensiuni foarte mici. Librariile, ca si magazinele de confectii si cele alimentare s-au dovedit mult mai harnice la acest capitol, din moment ce de la primele ore ale diminetii cu greu mai gaseai un produs neetichetat corespunzator. Tot incepand de ieri, pe fiecare chitanta de plata a taxelor si impozitelor, precum si pe facturile de la utilitati a fost inscrisa si contravaloarea in leii grei a platii, starnind zambetele contribuabililor obisnuiti cu sume interminabile. Majoritatea constantenilor au luat acest mic amanunt drept o gluma sau un cadou de martisor.