Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu conteneste sa dea publicitatii rapoarte peste rapoarte cu privire la activitatea institutiei. De curind se vorbea despre valoarea creantelor bancare, comerciale si fiscale care a ajuns la 23.337 miliarde de lei. Daca ne gindim insa, ca la sfirsitul lunii septembrie, Autoritatea mai avea inca in portofoliu creante de 116.186 miliarde de lei, motivul de bucurie nu pare a fi suficient de intemeiat. Mai ales ca asta nu ar fi singura problema cu care se confrunta institutia, AVAS fiind implicata in prezent in peste 4.400 de litigii, ca sa nu mai vorbim si de seria numeroaselor privatizari esuate. Este adevarat ca, in mare parte, aceste esecuri nu-i apartin actualei conduceri a institutiei, care a fost numita recent. Bilantul ramine insa bilant. In ceea ce priveste rezultatele procesului de privatizare si valorificare a activelor statului in perioada 2001-2004, dupa modul in care este prezentat in raportul AVAS, nu putem nega o crestere continua a diferitilor "indicatori semnificativi ". Astfel, in perioada 2001-septembrie 2004, au fost incheiate 924 contracte de vinzare-cumparare actiuni, cu un capital social vindut de peste 37.500 miliarde de lei, din care capitalul social aferent societatilor mari si foarte mari este de aproape 35,46 mii miliarde de lei. Mai mult decit atit, sa nu uitam nici de valoarea capitalului social vindut sau de media lunara a acestuia si chiar de valoarea capitalului social privatizat cu investitori straini in aceasta perioada, fiecare dintre ele inregistrind cresteri semnificative. Termenul de comparatie este perioada 1997-2000, cind, in opinia AVAS, s-a practicat managementul "entuziasmului " sub asa-zisa masca a "accelerarii privatizarii ". In schimb, in perioada 2001-2004 se poate vorbi de un management "performant " care a urmarit corectarea greselilor anterioare. Cam trase de par afirmatiile cuprinse in acest raport, mai ales ca persoanele care se ocupa de privatizare sint cam aceleasi care erau si pe vremea APAPS si chiar a "batrinului " FPS. Cam cite reusite, atitea esecuri Raportul AVAS vorbeste de o serie de privatizari semnificative, cum ar fi: Sidex Galati, desi societatea figureaza pe lista datornicilor cu 2.018,23 miliarde de lei, pentru care s-a hotarit aminarea datei de achitare, Santierul Naval Constanta, Uzinele Sodice Govora, Alprom Slatina, Alro Slatina, Fabrica de Scule Risnov, IUG Craiova, Nicolina Iasi. Lista este lunga si cuprinde, printre altele, si o serie de societati mari si importante pentru economia romaneasca, care, desi privatizate, se confrunta cu probleme, printre care Tractorul Brasov, ARO Cimpulung, Corapet Corabia. Astfel, in cazul Tractorul, firma italiana Landini nu s-a hotarit nici pina in prezent daca semneaza sau nu transferul dreptului de proprietate, cu toate ca a fost notificata in repetate rinduri in acest sens, iar la ARO se pare ca aproape 500 de disponibilizati au cerut falimentul societatii. Spiritele s-au incins la maximum la ARO, dupa ce cumparatorul Cross Lander a vindut ilegal fabrica de matrite, incalcind astfel prevederile contractuale cuprinse in contractul de vinzare-cumparare. In prezent, la ARO se desfasoara un control al ANC si al Garzii Finaciare. Dupa privatizare, "potopul " Sa nu uitam ca procesul de privatizare este departe de a fi finalizat si in cazul Hidromecanica Brasov, Colorm Codlea, pentru care au fost reziliate contractele. Semn ca trecerea in proprietate privata nu a mers bine o dovedeste si aplicarea procedurii de lichidare voluntara in cazul Rocar Bucuresti, CM Bocsa, CUG Cluj-Napoca, Exfor Bucuresti, Energoreparatii Bucuresti, IAIFO Zalau. Trebuie avute in vedere si societatile mai mici la care au fost semnalate tot timpul probleme legate de managementul defectuos al actualei conduceri sau neincluderea disponibilizatilor in programul de restructurare pentru acordarea de plati compensatorii. Printre acestea se numara Corapet Corabia, Moldoplast, Nectar Pascani, Miraj Bucuresti, Moldosin Vaslui, Uteps Alba Iulia, pentru care a fost deschisa procedura de lichidare judiciara, Gerom Buzau.