AMOS NEWS: Programul sparanghelul nemtesc aduce romani acasa (Autor: Octavian ANDRONIC)
Pe soseaua care duce dinspre Giurgiu spre Comana, intre Frasinu si Baneasa, se facuse joi pe la pranz o coada de masini parcate de o parte si de alta a soselei pe vreun kilometru. Undeva, la mijloc, o multime pestrita gravita in jurul unor mese improvizate pe care se aflau bauturi racoritoare si sampanie! Pe ambele parti, siruri lungi de folii negre de plastic acopereau o cultura misterioasa pe langa care roiau operatori si fotoreporteri. Asistenta parea sa fie in asteptarea unui eveniment care intarzia sa se produca. Nu mult, doar cu vreo ora fata de ceea ce se presupune a fi fost deadline-ul ce generase aceasta neobisnuita adunare. La un moment dat aparut o masina din care a coborat, in obisnuitul sau echipament de campanie, actorul principal al acestui show improvizat. Nimeni altul decat ministrul Agriculturii Petre Daea, luat ca deobicei in primire de la primii pasi de roiul de jurnalisti. Ministrul a dorit insa mai intai sa salute VIP-urile din asistenta, in care se aflau doi ambasadori, mai multi parlamentari si cateva oficialitati locale. Iar in centrul acestora, organizatorul evenimentului: domnul Franz Josef Jakobs, un neamt autentic din Germania, in rolul sau de promotor al cele mai importante plantatii de sparanghel din Romania. Desigur, pentru multi romani sparanghelul are o rezonanta exotica. Nu ai sa-l gasesti pe tarabele de la Matache, dar a inceput sa fie prezent in supermarketuri, ca sa nu mai vorbim despre restaurantele cu pretentii, unde nu are voie sa lipseasca din meniurile chefilor cu pedigri. Domnul Jakobs a avut initiativa ca, dupa ce a infiintat o mare ferma cu acest profil in Germania, sa incerce sa transplanteze un astfel de program pe pamant romanesc. Intr-o zona cu structura a solului asemanatoare celei din tara sa, unde cultura de sparanghel avea o traditie mai mare de 100 de ani. A cautat pana a gasit cele 150 de hectare de aici, din judetul Giurgiu, si acum 3 ani a demarat programul sparanghelul nemtesc pe pamant romanesc. Trei ani le-au trebuit puietilor sa ajunga la maturitate pentru a da prima productie - cea pe care patronul a dorit sa o sarbatoreasca in acest cadru festiv din mijlocul campiei. Invitatii sai de onoare au participat mai intai la o operatiune simbolica de recoltare a lastarilor comestibili, insotita de degustare a cate unei cupe de sampanie, pentru a sublinia conditia rafinata a acestei legume de lux. Au urmat o serie de cuvantari ale invitatilor de onoare, deschisa de ES Cord Meyer-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, aflat intr-o forma evident superioara celei in care, marcat de neliniste, a semnat alaturi de cinci colegi din Sindicatul ambasadorilor ingrijorati celebra scrisoare preventiva adresata premierului Dancila. Cu umor, ambasadorul a tinut sa sublinieze doua dintre calitatile importante ale sparanghelului: sustinerea potentei si alungarea mahmurelii! L-a urmat omologul sau roman, ambasadorul de Emil Hurezeanu, care cu recunoscutul sau talent gazetaresc a evocat circumstantele aventurii dunarene a intreprinzatorului german pe care l-a cunoscut in exercitiul functiunii si pe care l-a incurajat in experimentul sau romanesc. Dealtfel, aceasta a fost legatura cu discursul sobru si aplicat al ministrului Daea care si-a reamintit ca atunci cand l-a cunoscut pe Jakobs, in cursul unei vizite efectuate in Germania, acesta i-a spus ca lucreaza in ferma sa cu romani si ca e foarte multumit de aportul lor. Ministrul a dorit atunci se intalneasca cu ei si i s-a oferit cu promptitudine acest prilej. Intalnirea calduroasa a fost marcata de o rugaminte a compatriotilor, spusa cu timiditate: Am vrea sa revenim in tara, domnule ministru. E bine si aici, dar nu e ca acasa. Faceti ceva ca sa ne putem intoarce. Iata deci cum experimentul romanesc al lui herr Jakobs a avut ca rezultat revenirea la caminele lor a unor romani care se bucura acum de posibilitatea de a munci si de a castiga la ei acasa. Sunt, desigur, doar cativa. Deocamdata. Cu siguranta insa ca numarul lor va creste - a plusat ministrul. Pe masura ce agricultura romaneasca va evolua pe parametrii calitatii si performantei, si cu ajutorul unor intreprinzatori ca cel care era gazda. Sparanghelul acesta, aveam sa aflam pe parcursul prezentarilor, e o planta extrem de interesanta. Perena, are o durata de viata de 10 - 15 ani, are cerinte mijlocii fata de temperatura si isi ia apa din sol prin radacinile care ajung pana la 2 m adancime. Productia medie este intre 2.500 si 6.000 kg la hectar si necesita la plantare si la recoltare o forta de munca de 200 persoane pe zi. Este o leguma scumpa -pretul din supermarket trece de 25 lei pentru 1 Kg. Productia plantatiei de la Baneasa are insa desfacere asigurata prin marile magazine de specialitate si prin restaurantele de lux. Iar domnul Jakobs este hotarat sa mareasca suprafata cultivata investind si alti bani pe langa milionul de euro de pana acum.

(Sursa: amosnes.ro)