Interviu cu prof. dr. CONSTANTIN CIUTACU, fost secretar de stat, director la Institutul de Economie al Academiei Romane / Sursa: formula-as.ro
(continuare)

- Care au fost primele mari greseli istorice ale politicienilor, in urma carora s-a dat startul la jaful national?

- Prima a fost restituirea partilor sociale, o privatizare pe bani adevarati, inceputa, surprinzator, de Ceausescu. FSN-ul a restituit acesti bani pentru a cumpara bunavointa oamenilor chiar cu banii lor! Aceasta masura antieconomica, din cauza careia fabricile si uzinele au ramas fara capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cetatenilor de la un drept de proprietate platit cu munca lor; a fost o renationalizare a unei parti a capitalului social, destinata ulterior si cedarii controlului economiei catre interese de grup, mai ales straine.
A doua mare eroare a fost privatizarea de masa, fara proceduri si fara reguli de protectie a actionarilor minoritari. Viitoarele certificate de actionar au fost cumparate pe nimic, de cei care stiau ce va urma. Atunci s-a spus ca se privatizeaza numai 30% din capitalul societatilor comerciale, lasandu-se de inteles ca vor mai primi si restul de 70% in viitor, care viitor nu a mai sosit nici azi, in 2014. S-a anuntat, totodata, ca sectoarele strategice nu se vor privatiza. Dar au venit pe urma FMI, Banca Mondiala si societatile externe de consultanta, care au dictat, si guvernele au promovat controlul total, fara lupta si fara nici un castig, asupra intregii economii. Practic eco¬nomia nationala a fost oferita pe tava, fara nici o logica si fara a se spune, cel putin, ca este cadou sau prada de razboi, celor care, chipurile, au facut lobby pen¬tru integrarea Romaniei in UE.

- Va rog sa continuati descrierea peisajului eco¬no¬mic romanesc de azi, la 25 de ani de la ras¬tur¬narea dictaturii de dezvoltare.

- A disparut intreg sectorul industriei de textile, confectii, tricotaje (filaturi, tesatorii, fabrici de stofa si postavuri, intreprinderi de pielarie si incaltaminte, toate concepute intr-un sistem integrat); a fost inchis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zahar, fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte si produse lactate, zeci de fabrici de nutreturi combinate etc.); nu mai exista majoritatea fabricilor din industria lemnului si mobilei, din industria cimentului, a lacurilor si a vopselelor, a medicamentelor, din sectorul constructiilor de masini, al exploatarilor miniere de feroase si neferoase, de carbune etc.; S-au desfiintat intreprinderile agricole de stat si cele de mecanizare a agriculturii, statiunile de cercetari agricole si, in general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare. Au disparut industria electronica, electrotehnica, de mecanica fina, optica, automatizari etc. Baza nationala de soiuri de plante si rase de animale a fost pulve¬ri-zata. Romania nu mai are astazi un pachet national de seminte, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh-nice, legume etc. A fost distrus, aproape in totalitate, sistemul de irigatii, construit prin indatorarea dureroasa la Banca Mondiala, pentru a carei plata romanii au contribuit zeci de ani. Au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de indiguiri si desecari, dar si cele de irigatii in curs (canalul Siret-Dunare sau Bucuresti-Dunare). Intreaga economie nationala a fost pur si simplu pulverizata si lasata fara nici o logica structurala!

- Care sunt consecintele asupra populatiei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parca dintr-un film SF?

- Treptat, Romania s-a transformat intr-un paradis al multinationalelor care controleaza industria, agri¬cul¬tura, transporturile, constructiile, comertul, sectorul financiar-bancar etc. si care isi promoveaza reglementari legale in interes propriu. Romanilor le-au ramas intreprinderile mici si mijlocii, de fapt, microintreprinderile. (Dintre cele aproximativ 500.000 inregistrate, peste 200.000 nu au nici un angajat!) Romanii au astazi libertatea sa se ocupe de economia si afacerile de subzistenta (avem si industrie de subzistenta, nu doar agricultura!) si constructii si transporturi si alte servicii de subzistenta, pretinzand ca actionam pentru dezvoltare inteligenta, inovativa si durabila. Nimic nu este mai durabil decat subzistenta, aceasta este stra-tegia noastra nationala, dupa ce am facut praf marile companii. Brandul Romaniei este subzistenta, atat in interiorul tarii, cat si pe celelalte piete ale muncii, unde lucreaza romani. Nici dupa 25 de ani, clasa politica, veritabil detasament al legiunii straine, terminatorul Romaniei moderne, nu a realizat importanta unei reglementari prin care salariatii sa-si investeasca o parte din salariu in compania proprie. Intreaga economie putea fi salvata prin participarea financiara a salariatilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite sa fie scutite de impozite si contributii.

- A existat, in toti acesti ani, un fir rosu care sa lege cele 13 guverne ce s-au perindat pe la Palatul Vic¬toria, de un proiect minimal, coerent, de dezvol¬tare?

- Fireste ca nu a existat! Zi de zi guvernele si clasa politica s-au ocupat numai de protejarea asa-zisilor investitori strategici, prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, si nu de promovarea facilitatilor destinate salariilor reinvestite. Investitorii nu ar fi trebuit sa primeasca nici un sprijin in Romania, pentru a-i plati pe angajatii romani cu salariul minim sau pentru a-i angaja la negru, din ratiuni de competitivitate. Veniti in Romania, ca va garantam sclavia pe bani putini si va mentineti competitivitatea!, acesta a fost, in esenta, programul de guvernare al ultimilor 25 de ani. De altfel, se poate spune ca fiecare program de guvernare anuntat a fost un program de neguver¬nare.

- Care sunt predictiile Dvs. pentru urmatorii 25 de ani din viata economica a Romaniei?

- Daca si in urmatoarele doua decenii si jumatate guvernul nu va putea sa cumpere, din bani proprii, de 1 milion de lei piramidon, vaccinuri sau aspirina din productia interna, fara avizul FMI sau al Comisiei Europene, Romania poate sa dispara din peisajul statelor din Europa, ramanand un simplu indicator geografic.