AGERPRES /INTERVIU Ministrul Finantelor: Nu avem salarii ca in Germania, nu trebuie sa avem taxele de acolo!
Planul de relaxare fiscala din proiectul de Cod Fiscal urmareste, in ceea ce priveste populatia, reducerea unor taxe si introducerea mai multor deduceri, pentru a alinia nivelul taxelor cu nivelul salariilor din Romania, a declarat ministrul Finantelor Publice, Darius Valcov, intr-un interviu acordat AGERPRES.
Oficialul MFP a trecut in revista principalele modificari ale Codului Fiscal si a subliniat ca, pe baza acestui plan, Romania va fi in 2019, probabil, tara cu cel mai redus nivel al taxelor si impozitelor din UE. Romanii nu au salariile din Germania si, de aceea, nici nu trebuie sa aiba taxele din Germania, a spus Valcov, care a adaugat ca spera ca, peste 10 ani de zile, salariile vor fi de cinci, de zece ori mai mari.
Ministrul Finantelor a mai spus ca Romania poate recupera anual un miliard de euro din reducerea evaziunii pe TVA si a mentionat ca autoritatile au ca tinta clara sa-i determine pe romanii care astazi sunt in diaspora ca intr-un an, doi, dupa ce vad ca aceste masuri sunt aplicate si se da drumul la investitii, la noi lucrari in infrastructura, sa prefere sa se intoarca acasa pe niste salarii 'nu asa de mari ca in afara, deocamdata, dar sigure, din ce in ce mai mari si cu taxe si cu preturi mult mai mici decat in afara'.
Pe de alta parte, a apreciat Valcov, daca doua 'motoare' - fondurile europene si investitiile in marea infrastructura - vor merge la o turatie cat mai buna, nu este departe timpul cand Romania se va uita spre tarile din jur pentru a cauta forta de munca.
AGERPRES: Ati prezentat recent un proiect de Cod Fiscal care cuprinde un ambitios plan de relaxare fiscala. Care sunt avantajele pentru investitori si antreprenori, pe de o parte, si care sunt avantajele pentru angajati si populatie in general?
Darius Valcov: Practic planul pe care noi l-am prezentat, prin cele doua coduri, Codul Fiscal si Codul de procedura fiscala, este un plan pentru urmatorii cinci ani de zile, 2015-2020, care contine mai multe masuri, foarte multe de relaxare fiscala, este un plan de 8 miliarde de euro - impact bugetar brut asupra urmatorilor cinci ani, bani care practic vor ramane atat in buzunarele populatiei, dar si in patrimoniul agentilor economici, astfel incat acestia sa poata sa faca investitii, sa isi dezvolte afacerile sau, daca nu, acesti bani sa mearga in consum. Tot acest plan imbina foarte bine aproape toate masurile care sunt in acest proiect de Cod Fiscal si as incepe cu TVA-ul. Propunerea noastra este ca de la 1 ianuarie 2016 sa fie redus de la 24 la 20% respectiv pentru produsele de baza - carne, legume, fructe si produsele din carne si din peste - la 9%. Acest lucru ar insemna ca de fapt TVA-ul mediu, de la 1 ianuarie, in Romania ar ajunge la 18%, luand in calcul aceasta cota de 20% si cele doua cote de 9% si 5%.
Pe de o parte, acest lucru va determina o scadere a preturilor la raft. Asta va insemna in primul rand o crestere a puterii de cumparare a populatiei, adica, cu aceiasi, bani vor putea cumpara mai multe produse si astfel, incet-incet, ne vom apropia si noi de media, in ceea ce priveste consumul de carne, legume, fructe s.a.m.d., din Uniunea Europeana. Pe de alta parte, o parte din bani vor ramane suplimentar la agentii economici ca un venit in plus fata de ceilalti ani, bani care, estimam noi, vor merge in dezvoltarea afacerii, crearea de noi locuri de munca, noi investitii, care la randul lor vor aduce mai multi bani la buget, iar alta parte vor merge pentru consumul propriu al actionarilor acestor companii.
Prin aceste masuri, noi estimam un impact bugetar net pentru anul 2016 de 5,2 miliarde (lei - n.r.), un impact care, pe masura ce timpul va trece, speram noi sa urmeze impactul care a fost dat de reducerea CAS-ului, dar si de celelalte masuri - reducerea TVA la paine sau impozit zero pentru profitul reinvestit. Toate au avut intr-un timp extrem de scurt o rata de absorbtie foarte mare, in sensul in care calculele bugetare contabile indicau o reducere (a veniturilor incasate din acea taxa n.r) intr-un procent mai mare, iar acest procent a fost (mai mic - n.r.), de exemplu in cazul impozitului pe profitul reinvestit, chiar nu a existat niciun fel de scadere, a existat chiar o crestere, in celelalte cazuri reducerea a fost diminuata cu aproximativ 30 de procente in doar primele trei luni de aplicare.
Pe partea de contributii, incepand cu 1 ianuarie 2017, propunem reducerea contributiilor la angajat cu 3 puncte procentuale, de la 10,5 la 7,5%, iar la angajator cu 2,3 puncte procentuale, de la 15,8 la 13,5 %. Acest lucru va aduce un impact net de aproximativ 3,4-3,5 miliarde in anul 2017, dar in acelasi timp toate aceste masuri cumulate vor avea ca efect cresterea economica suplimentara, fata de cea prognozata in urmatorii ani de zile, dar si mai important - crearea unui numar de locuri de munca suplimentar si, iar un lucru extrem de important, cresterea veniturilor populatiei, pentru ca reducerea acestei contributii la angajat, de 3%, practic se traduce indirect prin cresterea veniturilor salariale cu 3%, in momentul in care angajatorul ar lasa ca toata aceasta reducere in avantajul angajatului.
Avem inclusiv o masura bine primita de agentii economici, fie ei mari, fie ei mici, si anume renuntarea la impozitul pe dividende, mai exact este un impozit zero incepand cu 1 ianuarie 2016. In primul rand, aceasta masura poate fi aplicata pe de o parte ca urmare a nivelului mic de incasari din impozitul pe dividende, undeva la 1,6 miliarde (lei - n.r.), iar pe de alta parte da posibilitatea ca in urma aplicarii acestei reduceri extrem de importante sa nu avem o dubla impozitare si sa avem o crestere in special in ceea ce priveste impozitul pe profit. Noi credem ca, pe de o parte, marile companii vor fi interesate de aceasta politica fiscala si vor dori sa isi desfasoare activitatea in continuare in Romania, chiar sa o dezvolte pe baza acestui plan, intelegand ca vom fi practic in 2019 probabil tara care va avea cel mai redus nivel al taxelor si impozitelor din UE, o tara sub umbrela NATO, iar, pe alta parte, ii va incuraja pe investitorii mici si mijlocii sa evite acest comportament evazionist si nu vor mai fi interesati de reducerea profitului prin introducerea unor facturi mai mult sau mai putin justificate, astfel incat sa diminueze profitul tocmai pentru a-si putea incasa dividendele in alta forma decat cea legala.
O intreprindere mica si mijlocie, care are doi angajati, va avea de platit o singura taxa si anume un procent din cifra de afaceri, restul - impozitul pe profit nu mai exista, impozitul pe dividend nu, si, scazand cheltuielile, toti banii care ii raman sunt la dispozitia persoanei respective, ori pentru a-i introduce in afaceri, pentru a dezvolta afacerea, ori pentru a-i ridica sub forma de dividende ca persoana fizica si apoi sa ii directioneze spre consum.
De asemenea, in special la cererea patronatelor din agricultura, dar si la cererea companiilor care in ultimii doi ani au platit aceasta taxa pe constructia speciala, am anulat impozitul pe constructii speciale, dandu-le astfel posibilitatea celor din agricultura sa se dezvolte mult mai mult, gandindu-ne ca este un plan pe cinci ani de zile, ne-am propus noi, si ca nicio taxa suplimentara sa nu greveze asupra bugetului lor personal. A fost o cerere pe care dumnealor au sustinut-o inclusiv prin prisma faptului ca foarte multe ferme aveau constructii anexe care sunt impuse de normele in vigoare, garduri si asa mai departe, pentru care trebuiau sa plateasca zeci de milioane de lei, acum cand, spuneau, ei, sunt la inceputul dezvoltarii afacerii personale.
Practic, toti agentii economici au spus - dati-ne un respiro, dati-ne puterea sa ne consolidam ca si companii si apoi va veni momentul cand vom putea plati taxe mult mai multe si mult mai mari, daca va fi cazul, dar deocamdata suntem in aceasta situatie in care nu putem sa concuram nici pe piata interna, cu cei care vin din exterior, dar nici pe piata externa, sa iesim la export intr-un numar asa de mare si cu o cantitate cat si-ar dori si ei, dar bineinteles si noi.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste populatia, ne-am orientat in a reduce o serie de taxe si a introduce mai multe deduceri, tocmai pentru a alinia nivelul taxelor cu nivelul salariilor din Romania, pentru ca auzeam unii specialisti care spuneau - bun, dar acum ce o sa vrem - taxe mici, dar rezultate ca in Germania. Nu, trebuie sa plecam de la realitate, noi nu avem salarii ca in Germania si ca in Europa si de aceea nici nu trebuie sa avem taxele din Germania si din Europa. Eu nu spun ca acest plan va mai putea fi pus in vigoare peste 10 ani de zile, cand salariile vor fi, sper eu, de cinci, de zece ori mai mari. Atunci, bineinteles ca ne vom orienta spre o astfel de politica, dar astazi, cand salariul mediu in Romania este undeva de 5-6 ori mai mic decat salariul din aceste tari pe care le-am specificat mai devreme nici taxele, si aici ma refer si la accize, si impozitele nu pot sa fie la un nivel insuportabil pentru populatie.
Trebuie sa vedem cata populatie practic avem in clasa mijlocie, cata populatie o avem sub aceasta clasa, in zona saraciei sau in zona care incearca sa scape din aceasta situatie si sa vedem cat la suta din populatie sunt cei care intr-adevar isi permit sa traiasca intr-un decent sau foarte-foarte bine in Romania. Acesta a fost motivul pentru care am analizat suplimentar fiecare taxa si aici ma refer inclusiv la accize, astfel incat sa vedem daca este optim a pastra acea taxa, pentru ca au existat unele cazuri in care incasarile din acciza nu acopereau cheltuielile pentru a face aceste incasari si atunci este clar ca s-au eliminat din start aceste accize.
Practic, prin noul Cod Fiscal si cel de procedura fiscala propunem eliminarea a 20 de taxe si accize. Au fost alte cazuri, cum este cafeaua, in care am recons