Senatorul Marcel BUJOR a sustinut o declaratie politica intitulata: Onesti nu uita, RAFO este sansa ta! Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
La inceputul lunii februarie a.c. actionarul majoritar al RAFO Onesti a decis inceperea procedurii de desfacere (vanzare) a activelor si utilajelor aferente ale companiei, datorita situatiei financiare cu care se confrunta rafinaria.
Sumele obtinute ca rezultat al desfacerii activelor si utilajelor vor fi folosite in cadrul companiei pentru intretinerea activitatii curente, plata obligatiilor de mediu, intretinerea infrastructurii companiei cu scopul viitoarei utilizari a teritoriului in calitate de platforma industriala pentru implementarea unor proiecte tehnice.
Angajatii RAFO, precum si locuitorii municipiului Onesti au considerat, in urma comunicatului actionarului majoritar, ca soarta rafinariei a fost pecetluita. RAFO Onesti, odinioara perla industriei romanesti se indreapta cu pasi repezi catre o posibila lichidare a instalatiilor, un adevarat moment dramatic pentru municipiul Onesti si judetul Bacau.
Tinand cont de faptul ca starea utilajelor statice si dinamice este impecabila, actionarul majoritar a revenit la decizia initiala de a vinde din activele si utilajele companiei, dand asigurari ca lucreaza la un plan de salvare a rafinariei, avand nevoie de sprijinul moral, logistic si financiar al autoritatilor statului pentru a demara acest proiect de dezvoltare si nu de lichidare a rafinariei.
RAFO a fost infiintata in anul 1956, fiind una dintre principalele rafinarii de prelucrare a titeiului, una dintre cele mai mari rafinarii de la noi din tara si unul dintre contribuabilii importanti ai judetului Bacau.
Societatea a fost privatizata in anul 2001 de catre Autoritatea pentru Privatizarea Participatiilor Statului, actual, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, in cadrul procesului de privatizare fiind vandut pachetul majoritar de actiuni.
Rafinaria din Onesti nu mai functioneaza din anul 2008, aproximativ 800 de angajati au fost trimisi acasa, fiind pastrati 410 angajati pentru conservarea instalatiilor.
Acest colos industrial a stat la baza dezvoltarii economice a municipiului Onesti, a judetului Bacau si nu in ultimul rand, a constituit principala forta economica a regiunii Moldova. Decaderea platformei petrochimice a insemnat si decaderea Onestiului si a locuitorilor sai, o rata a somajului ridicata si un fenomen de emigrare a populatiei apte de munca.
Pe intreaga platforma petrochimica de la Borzesti lucrau, in decembrie 1989, aproximativ 16.000 de oameni. In prezent, mai sunt 410 angajati care spera ca Onestiul sa nu se transforme in a doua Valea Jiului.
Cunosc faptul ca posibilitatile reale de interventie ale Guvernului in activitatea firmelor cu capital integral privat sunt limitate. Din pacate, latura sociala si economica legata de salariatii acestei mari unitati industriale a fost uitata de guvernanti, in conditiile in care promisiunile nu s-au materializat, iar locuitorii municipiului Onesti si cei din localitatile invecinate au ramas fara locuri de munca si implicit, fara venituri.
De la tribuna Senatului, solicit Guvernului si autoritatilor statului, ca pentru evitarea unui nou dezastru economic si social la nivelul platformei Borzesti, sa invite actionarul si administratia RAFO la o serie de consultari pentru demararea unui program de modernizare a rafinariei si reabilitarea spectrului economic in municipiul Onesti.
Fosti angajati cu somaj sau ajutor social inca mai spera ca platforma onesteana sa renasca din propria cenusa si sa dovedeasca, inca o data, calitatea de oras industrial al Onestiului.