Senatorul Gheorghe Saghian a sustinut o declaratie politica intitulata " Dreptul consumatorului de a obtine informatii privind OMG-urile utilizate in agricultura", pe care o puteti citi in continuare.
In ultimul secol au aparut biotehnologiile moderne cu aplicatii in variate domenii cum ar fi medicina, industrie farmaceutica, agricultura, industrie alimentara, ceea ce a determinat ca genetica sa devina obiectul primordial al stiintei contemporane.
Numai ca tehnicile de inginerie genetica ridica numeroase probleme de ordin etic. Beneficiile in domeniul agroindustrial si medical sunt numeroase si foarte optimiste, putand fi sintetizate astfel: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu un continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimuri dietetice; plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina alergena); bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi; tomate cu coacere in tim¬pul transportului; cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si care este utilizata ca emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare etc Aceste rezultate par sa rezolve multe dintre problemele tehnice agricole, dar nu numai, ar putea reprezenta solutia unor probleme medicale extrem de frecvente.
Efectele adverse cu privire la eliberarea OMG-urilor in mediul inconjurator si incrucisarea cu speciile naturale a reprezentat si reprezinta subiectul unor dezbateri aprinse, care au in vedere afectarea omului.
Uniunea Europeana a introdus legi specifice destinate protectiei sanatatii cetatenilor ei si mediului si a creat in acelasi timp o piata unificata pentru biotehnologie.
Romania a fost prima tara din Balcani care a stabilit legea organismelor modificate genetic. Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 a stabilit infiintarea Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica (CNSB), care reglementa punerea in aplicare a dispozitiilor legislatiei nationale si internationale referitoare la regimul activitatilor care implica utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei modeme, numai dupa avizarea scrisa, emisa de Punctul Focal National.
Inca din anul 2002 s-a pus problema cu privire la etichetarea alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din orga¬nisme modificate genetic.
La momentul actual, Inspectia in domeniul Organismelor Modificate Genetic (IOMG) se ocupa de inventarierea si monitorizarea tuturor culturilor de plante modificate genetic care sunt permise a se cultiva in Romania.
Dar, dincolo de datele statistice si oficiale, ne ramane sa analizam implicatiile etice si sociale ale utilizarii OMG-urilor. O intrebare este cea care priveste interesul legitim si dreptul consumatorului de a obtine informatii privind OMG utilizate in agricultura.
In primul rand, este vorba de a reglementa modul de difuzare a informatiilor pertinente si de comuni¬care a riscurilor conexe intr-o maniera transparenta.
Astfel, in Romania, chiar daca autoritatile prevad etichetarea produselor cu organisme modificate, nu stim in ce masura venim in contact cu acestea, din moment ce detectarea prezentei si a continutului acestora in produse agricole, alimente si furaje nu se poate facedin cauza unor mecanisme rudimentare de detectie.