Senatorul Florin Constantinescu a sustinut o declaratie politica: "Ineficienta in absorbtia de fonduri europene"

Astazi as vrea sa ma refer la o problema importanta pentru romani si pentru economia romaneasca. Romania ar putea ramane fara 19,5 miliarde de euro din fondurile europene. Astfel, Uniunea Europeana ar putea decide suspendarea platilor pentru 5 programe operationale. Cele 5 programe operationale sunt POS Transport, de la Ministerul Transporturilor, POS Cresterea Competitivitatii Economice, de la Ministerul Economiei, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Munci, POS Mediu, de la Ministerul Mediului, precum si Programul Operational Regional, de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Anuntul ii apartine ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban.
Argumentul pe care se bazeaza Comisia Europeana priveste anumite nereguli descoperite legate de domeniul achizitiilor publice. Mai precis, - si dati-mi voie sa-l citez pe Ministrul de resort - "elementele vizau probleme sistemice existente in domeniu, vizau atat chestiuni ce tineau de durata prea scurta a anunturilor de achizitie, mergeau chiar spre chestiuni legate de pregatirea, intr-un fel sau altul, orientarea caietelor de sarcini spre o companie sau spre alta si, in general, de o functionare necorespunzatoare a intregului sistem."
Trebuie sa reamintim in acest context faptul ca pe 20 iunie 2011 Comisia Europeana a anuntat suspendarea temporara a platilor in valoare de 800 milioane euro in cadrul Programului Operational Regional gestionat de AM POR, institutie din subordinea Ministerului Dezvoltarii. La acea vreme, Guvernul a primit de la Comisia Europeana un termen de 2 luni pentru a remedia problemele, pentru ca suspendarea sa nu se transforme intr-o pierdere a finantarii. De asemenea, in 23 iunie 2011 presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ii scria premierul Emil Boc ca institutia pe care o conduce "ramane foarte preocupata de nivelul foarte scazut al absorbtiei financiare, ce a atins doar 3%". In 30 iunie 2011 expira ultimatumul presedintelui Basescu dat ministrilor care au performante slabe in atragerea fondurilor UE. Nu s-a inregistrat atunci nicio demisie din Guvern, desi rata de absorbtie oficiala calculata de CE era de 3%.
Conform declaratiilor oficiale, rata de absorbtie este in acest moment undeva in jurul procentului de 8%. Obiectivul Guvernului Mihai Razvan Ungureanu este, pe acest an, minim 20% rata de absorbtie, in ceea ce priveste fondurile alocate politicii de coeziune. In conditiile actuale, in care legislatia este buna pentru unii, de obicei, clienti politici, in timp ce pentru altii pune piedici serioase absorbtiei de fonduri, este greu de crezut ca se va atinge acest procent, de 20%. Din pacate, in institutiile publice, achizitiile se fac, in continuare, sub auspiciile legaturilor dintre sefii institutiilor si anumiti acoliti politici, apropiati ai puterii sau firme de case care, la o adica, sponsorizeaza campaniile electorale.
Din punctul nostru de vedere, avertismentul serios pe care l-am primit de la Comisie se datoreaza clientelismului si afacerilor de partid. Din punctul nostru de vedere, legislatia care permite ca unele ministere sa nu respecte reglementarile europene generale, este o legislatie proasta. Aceasta legislatie trebuie schimbata. Trebuie sa existe un organism care sa controleze, la o adica, toate problemele, pornind de la publicarea anunturilor, pana la procedura de achizitie pe care o urmeaza o firma sau alta, angrenata intr-un program operational.
Stimati colegi de la guvernare, avertismentul este foarte serios si dati-mi voie sa trag un semnal de alarma intr-un context mai larg. Saptamana trecuta in presa internationala a aparut informatia conform careia Comisia Europeana ar putea solicita statelor membre sa accepte o crestere a bugetului pentru anul viitor, cu inca 9 miliarde de euro, de la nivelul actual de 129 de miliarde. Motivul este acela de a se putea achita obligatiile Uniunii Europene fata de aceleasi state membre, rezultate din cofinantarea diverselor proiecte. Bunaoara, facturile trimise la finalul anului trecut de catre unele state ar putea fi neachitate daca nu se ajunge la o suplimentare "substantiala".
Proiectul va fi prezentat la una dintre reuniunile Comisiei din aceasta saptamana, iar pana la summit-ul UE din iunie, la care ar trebui sa fie adoptat bugetul, vor avea loc negocieri dure, intrucat mai multe state, intre care Franta si Marea Britanie, refuza orice majorare a contributiei nationale, conform France Presse.
De aceea, sunt de acord cu ministrul Leonard Orban care solicita transmiterea cererilor de rambursare cat mai urgent, pentru ca astfel, nu vom putea primii banii anul acesta, ci abia anul viitor. Ceea ce inseamna ca noi ca stat trebuie sa fim in stare sa intocmim documentatia necesara pentru fiecare proiect in parte, trebuie sa fim cu un pas inainte.
In plus, o investitie isi dovedeste succesul daca obtine profit, adica daca scoate mai multi bani decat s-a cheltuit. Prin urmare, orice investitie trebuie sa genereze crestere economica si locuri de munca. Dar cum sa facem acest lucru, cand Guvernul, prin mecanismele arhicunoscute, furnizeaza banii europeni spre clientii politici? Cum sa avem noi crestere economica si sa sporim numarul de locuri de munca daca banii europeni se duc spre firme cu care se negociaza din timp si care participa expres la licitatii pentru a fi unicii castigatori? Sunt aceste proiecte rentabile, utile? Care va fi pozitia oficiala a Romaniei in privinta majorarii contributiei nationale? Și ceea ce doare cel mai tare: daca lucrurile stau in acest fel si Romania va fi de acord cu majorarea contributiei, de unde vor exista bani pentru cresterea salariilor? Sunt intrebari la care trebuie sa ne raspunda nu numai ministrul de resort sau Premierul, ci si Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Mediului.