Tot mai multi doljeni cultiva legume in solarii, sere si chiar pe camp. Suprafata cultivata a crescut cu 280 de hectare fata de anul trecut. GdS va arata ce inseamna munca in solar si ce eforturi fac agricultorii doljeni de la plantatul rasadurilor si pana cand produsele ajung pe mesele dumneavoastra.
De la ora 7.00 de dimineata, familia Barbu intra in solar, in comuna doljeana Bratovoiesti. Daca afara sunt 20 de grade Celsius, in interior te izbeste un aer inabusitor, iar temperatura sare de 30 de grade. "Intram in solar de la prima ora a diminetii si stam pana pe la 12.00, ca dupa aceea nu se mai poate lucra. Temperatura este prea mare. Mai intram pe seara, de la 3.00 dupa-amiaza si pana se intuneca", spune Cristi Barbu, tanarul fermier din Bratovoiesti, care aduce laditele pline cu rasaduri in pahare de plastic, adica "ghivece", cum le numesc localnicii. Toata familia munceste in solar, de la bunici si pana la nepoti. In ziua in care am intrat si noi in solar, familia Barbu planta fasolea verde si se pregatea sa puna si rosiile in pamant in prima parte a lunii aprilie. "Ne-a murit rasadul de rosii din cauza gerului, chiar daca i-am dat caldura. Asa ca am bagat alti bani pentru alt rasad", spune bunica legandu-si basmaua. Alaturi se gaseste un solar mai mic, in care oamenii au rasadurile de rosii si fasole verde. In mijloc se zareste aeroterma, cu ajutorul careia agricultorii mentin o temperatura propice si pe timpul noptii. In total, in solarul de 1.500 de metri patrati, oamenii au plantat 4.000 de "ghivece" cu fasole verde si rosii. Polenizarea plantelor se face manual. "Luam floare cu floare si polenizam", povestesc ei. Investitia intr-o astfel de afacere de familie este importanta primavara. "Folosim 280 de kilograme de folie la tot solarul. Acum e zece lei kilogramul. O dam la o parte iarna, dar tot se mai deterioreaza. Investim primavara destul de mult. Udarea este prin picurare si avem nevoie de furtune, garnituri, robinete plus samanta pentru legume... Noi am investit de investit, dar sa vedem si profitul! Ca primul care iese cu marfa ala castiga! Dar vin astia cu legume din strainatate si le vand inaintea noastra", spune Tudor Barbu. Dupa o munca asidua in solarii, legumicultorii primesc o bruma de bani la recolta si fac eforturi sustinute sa valorifice produsele in timp util. O marfa asa de perisabila trebuie vanduta imediat dupa recoltare. Aici intervin cu adevarat problemele.

Piata de desfacere, o Fata Morgana

Legumicultorii doljeni hranesc o buna parte din alte orase ale tarii, sustin reprezentantii Directiei pentru Agricultura Dolj. Dupa ce muncesc de iarna pana vara in solarii, agricultorii trebuie sa lupte si pentru piata de desfacere. "Noi plecam cu legumele in pietele din Hunedoara, Cugir si in alte parti din tara. Atata timp cat statul nu are nici un fel de proiect pentru piata de exterior... In tara au de castigat numai bisnitarii. Inainte existau centre de colectare, iar acum nici loc in piata nu prinzi, din cauza bisnitarilor", povesteste Cristi Barbu.

Fonduri europene pentru solar

Tinerii au accesat fonduri europene pe Masura 1.4.1 "Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta", prin Programul National de Dezvoltare Rurala. "Am semnat proiectul pe Masura 1.4.1 si luam 1.500 de euro pe an, timp de cinci ani", spune Claudia Barbu, de 33 de ani, titulara proiectului. Fermierii au primit ajutor de la Craiova pentru intocmirea proiectului si asa au avut succes. "Pentru proiect i-am ajutat si noi de la primarie, dar in principal au fost indrumati de catre cei de la Centrul de Consultanta Agricola de pe langa Directia Agricola, care s-au ocupat de proiect", a spus primarul din Bratovoiesti, Ion Marin.

A crescut suprafata cultivata cu legume in Dolj

Legumicultorii doljeni infiinteaza anul acesta 10.160 de hectare de legume in camp si solarii sau sere. Suprafata infiintata in 2012 este mai mare decat cea cultivata anul trecut cu 280 de hectare, informeaza Directia pentru Agricultura a judetului Dolj. Potrivit propunerilor agricultorilor doljeni de pana acum, in 2012 se infiinteaza mai mult cu 193 de hectare de tomate fata de anul trecut si sunt in crestere si la suprafetele cultivate cu ceapa, usturoi, varza. Scaderi se inregistreaza la culturile de cartofi timpurii. Daca anul trecut se infiintasera 1.347 de hectare din aceasta cultura, in 2012 vor fi doar 1.210 hectare. Numai in solarii, agricultorii doljeni lucreaza 380 de hectare in 2012. Cifrele arata ca, anul acesta, legumicultorii doljeni cultiva 2.850 de hectare cu tomate, fata de anul trecut, cand au fost infiintate mai putin cu 193 de hectare, adica 2.650 de hectare de rosii. Pana in prezent, dintre localitatile verificate pana acum de Directia pentru Agricultura Dolj, in Ciupercenii Noi s-a infiintat cea mai mare suprafata cu solarii - 28,45 hectare, urmata de agricultorii (persoane fizice) din Poiana Mare, care pana la inceputul lui aprilie infiintasera 18,03 hectare de legume in solar, iar in Bratovoiesti exista deja 17,46 hectare. Cea mai mare suprafata de legume infiintata pana acum de catre o firma este in Almaj - 78,24 hectare.
Potrivit directorului Directiei pentru Agricultura Dolj, Oliver Cristian Costea, anul acesta mai multe persoane fizice au infiintat solarii, dar exista si firme care si-au extins afacerile cu legumicultura. Problema lor este udatul culturilor, mai ales la camp. Or, legumele fara apa suficienta... "Din pacate, nu se poate iriga. De cand UE a interzis subventia pentru energie, este foarte scump sa se pompeze apa pe canale. In plus, agricultorii sunt nevoiti sa valorifice produsele nu doar in pietele noastre, ci si in alte zone ale tarii, in Sibiu, Oradea, Cluj etc.".