Agentii economici care considera ca alte firme concurente isi fac reclame inselatoare pot sesiza acest aspect printr-o adresa scrisa catre Finantele judetene. Firmele prinse ca practica publicitatea incorecta si nu-si retrag spotul sau anuntul pot fi amendate cu pana la 60.000 de lei.
Desi Legea privind publicitatea inselatoare functioneaza inca din 2008, firmele au reclamat la Ministerul Finantelor foarte putine cazuri in care concurentii lor directi, din domeniul respectiv de activitate, ar avea astfel de practici prin care mint consumatorul final prin intermediul reclamei pe care o promoveaza pentru afacerile lor. Potrivit Legii nr. 158/2008 privind publicitatea inselatoare si cea comparativa, firmele pot depune sesizari sau plangeri la registratura Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Dolj prin care sa reclame astfel de practici inselatoare. Seful Fiscului doljean, Eugen Calinoiu, sustine ca doar agentii economici reclama la Finante asemenea practici, in timp ce consumatorii persoane fizice care se simt inselați de o reclama trebuie sa se adreseze Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Dolj. De la aparitia legii si pana acum, nici o firma din judet nu a sesizat asemenea practici catre Fiscul doljean.

Ce este publicitatea inselatoare

Art. 3 din Legea nr. 158/2008 defineste publicitatea inselatoare drept: "publicitatea care, in orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce in eroare persoanele carora i se adreseaza ori care iau contact cu aceasta si care, din cauza caracterului inselator, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciaza ori poate prejudicia un concurent". Reprezentantii Fiscului doljean exemplifica: "O firma X isi face publicitate si spune in reclama ca are produsul cu cel mai mic pret de pe piata. O alta firma Y vine la noi si dovedeste ca ea are acelasi produs cu cel mai mic pret, atunci noi solicitam firmei X sa-si retraga reclama inselatoare". In acelasi timp, publicitatea comparativa este definita de actul normativ cu pricina drept "publicitatea care identifica in mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta", de exemplu "detergentul X nu curata toate petele, in timp ce produsul nostru, detergentul Y, le curata".

Care este procedura

Fiscul primeste reclamatia de la firme si directioneaza cazul fie catre Consiliul Concurentei, daca este vorba despre concurenta neloiala, fie catre Compartimentul ajutor de stat, practici neloiale si preturi reglementate, din cadrul DGFP Dolj. Daca reclamantul este o persoana fizica, atunci sesizarea este indreptata catre Protectia Consumatorilor. Daca societatile reclama cazuri clare de publicitate inselatoare, atunci Fiscul solicita documente justificative de la firma care a dat reclama inselatoare sau comparativa, care sa ateste ca ceea ce spune in spot este real. Societatea prinsa cu publicitatea inselatoare are doar cinci zile lucratoare la dispozitie sa se justifice. Daca firma in cauza nu se poate justifica, atunci Finantele o obliga sa scoata spotul din mediile in care a fost transmis (TV, radio, presa scrisa, panouri publicitare stradale, publicitatea din cutia postala a oamenilor). Interzicerea reclamei inselatoare se face printr-un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Acesta poate fi atacat in instanta. Daca procesul-verbal ramane valabil, firma in cauza, care a facut publicitatea inselatoare, trebuie sa il publice in acelasi mijloc media in care a fost postat spotul sau anuntul inselator, plus intr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala firmei respective, in interval de cinci zile lucratoare (calculate de la data comunicarii procesului-verbal).

Amenda pentru firme

Companiile care practica publicitate inselatoare sau comparativa pot fi amendate cu sume intre 3.000 si 30.000 de lei. Comerciantii care nu respecta prevederile Legii nr. 158 si care nu publica procesul-verbal in mass-media, precum si o declaratie rectificativa (care sa contina datele de identificare ale firmei) pot fi amendati cu sume intre 6.000 si 60.000 de lei.
Persoane fizice inselate de reclame

Comisarul-sef al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Dolj, Gheorghe Marinescu, a precizat pentru GdS ca "au existat multe cazuri in care oamenii au venit si au reclamat publicitatea inselatoare. Gasim si noi pe teren produse la care se face reclama inselatoare. Nu pot sa va spun acum cazuri concrete, dar va dau un exemplu: unele firme spun in reclame ca produsul lor are anumite calitati, dar, de fapt, acel produs nu le are. Aceasta este publicitatea inselatoare. S-au dat si amenzi pe aceasta tema".