Lumea Justitiei informeaza: Lovitura pentru ONG-urile care vor sa stopeze in Justitie proiectul Rosia Montana! Academicienii din GIMPCRS: "Statul a dat anul trecut 240.000 lei pentru Rosia Montana, Gold Corporation a oferit de o mie de ori mai mult!"

Fostul ministru al Culturii, Razvan Theodorescu, academicianul Alexandru Vulpe si Ioan Aurel Pop, dar si conferentiarul Alexandru Diaconescu si alti profesori de renume in lumea arheologica au declarat vineri, in cadrul unei conferinte de presa, ca, in ciuda faptului ca la inceput au fost sceptici in privinta proiectului demarat de Gold Corporation la Rosia Montana, au ajuns sa creada ca finantarile acestei companii - 70 de milioane de dolari - sunt singura modalitate pentru ca Rosia Montana sa isi salvgardeze patrimoniul cultural.
In frunte cu fostul ministru Razvan Theodorescu, specialistii s-au constituit in "Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana" (GIMPCRS), si au lansat, cu sprijinul companiei Gold Corporation, un proiect ambitios prin care intentioneaza nu numai sa salveze si sa reustaureze fiecare monument istoric din zona Rosia Montana, dar si sa faca unul dintre cele mai mari muzee din Europa, transformand astfel zona in una turistica.De asemenea, toti cei prezenti la conferinta i-au multumit ministrului Culturii, Kelemen Hunor, ca a inteles exact despre ce fel de proiect este vorba si ca a fost de acord cu Comisia Arheologica din Minister, care, in unanimitate a votat descarcarea arheologica de la Rosia Montana. Academicianul Alexandru Vulpe a sustinut ca, in vreme ce statul roman a putut sa ofere specialistilor numai 240.000 de RON anul trecut pentru Rosia Montana, Gold Corporation ne-a oferit de o mie de ori mai mult! Colegul sau de prezidiu, conferentiarul Alexandru Diaconescu, a mentionat ca, fata de banii alocati pentru santierul arheologic de la Rosia Montana, sumele date pentru santierul de la Sarmisegetusa, de aproximativ 20.000 de euro si cele de la Histria, de 50.000 de euro, sunt un fel de "razboi al broastelor usoare".
Fostul ministru al Culturii, Razvan Theodorescu: "Daca Gold Corporation nu investea la Rosia Montana, noi nu am fi avut descoperirile acestea"
Ravzan Theodorescu le-a explicat celor prezenti ca a fost el insusi sceptic in privinta proiectelor Gold Corporation, pana in momentul in care a ales sa mearga la Rosia Montana, si a inteles ca oamenii locului vor restaurarea localitatii, astfel cum a fost propusa de companie. Mai mult, Theodorescu a sustinut ca, daca Gold Corporation nu investea la Rosia Montana, "noi nu am fi avut descoperirile acestea. Trebuie sa tinem cont si de vointa oamenilor de acolo, manipulari au fost numeroase, insa, din fericire, noi suntem cvasi-imuni la manipulari. Toata activitatea noastra este in spiritul Academiei Romane, care vrea prezervarea acestui patrimoniu cultural, si acum exista si fondurile pe masura. Vreau sa ma declar solidar cu Comisia Arheologica a Ministerului Culturii, care in unanimitate a votat descarcarea arheologica de la Rosia Montana. Ii multumesc ministrului Culturii, Kelemen Hunor, pentru ca a inteles ce vrem sa facem si nu s-a lasat influentat de manipularile numeroase". Fostul ministru al Culturii a exemplificat efectele manipularii, cu reactia unui localnic episcop care, desi avea o casa monument istoric, iar Gold Corporation a dorit sa o renoveze, chiar daca nu o detinea, omul a refuzat, preferand sa o lase sa se darame. In ceea ce priveste proiectul de prezervare a patrimoniului cultural, Theodorescu a mentionat ca, din cele 300 de case monument istoric, peste 100 sunt deja in curs de renovare.
La randul sau, academicianul Alexandru Vulpe a declarat ca, "pentru a face arheologie ca lumea, avem nevoie de bani, la Rosia Montana am beneficiat de sume considerabile, care ne-au ajutat sa ne desfasuram activitatea. Statul roman nu are bani pentru o disciplina care nu aduce imediat profit. Nu acuz statul, are nevoie de bani pentru autostrazi, spitale, altele mai urgente, insa daca am gasit o forma de finantare pentru pastrarea patrimoniului cultural, de ce sa refuzam aceasta oportunitate? De exemplu, anul trecut am primit de la stat 240.000 RON, Gold Corporation ne-a oferit de o mie de ori mai mult! ". Discursul academicianului Alexandru Vulpe a fost urmat de cel al academicianului Ioan Aurel Pop, care a explicat ca, pentru peste 50 de case din zona Rosia Montana, proiectele de reconstructie sau reamenajare sunt facute de specialistii de la Institutul de Arhitectura Ion Mincu din Capitala. De asemenea, Pop a mentionat ca banii Ministerului Culturii sunt vitali pentru ce exista la Rosia Montana, mentionand totodata ca fondurile alocate de Minister pentru aceasta zona se vor utiliza la constructia unui muzeu, "cel mai important din aceasta zona a Europei". "Daca lasam asa constructiile, se pierde urma trecutului, salvam ceea ce se poate salva. Fara o asemenea solutie nu se poate, solutiile alternative pentru finantari, adica culesul de ciuperci si fragute, nu sunt viabile".
La Rosia Montana se va construi o replica a unei galerii romane, deschisa publicului
Conferentiarul Alexandru Diaconu a explicat ca unul din cele mai mari obiective propuse se refera la "prezervarea in situ a tot ceea ce s-a pastrat". Acesta a explicat ca in actualele mine nu se poate intra, ca om obisnuit, riscurile fiind enorme. Tocmai de aceea, pentru a spori capitalul de zona turistica, Diaconescu a mentionat ca se intentioneaza nu numai consolidarea galeriilor, dar si ridicarea unei galerii romane, pentru public, inclusiv cu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilitati si cu iesiri de urgenta pentru claustrofobi, pentru ca publicul sa poata lua cunostinta cu trecutul din acel loc.Totodata, rememorand alte santiere arheologice pe care a lucrat, conferentiarul Diaconescu a vorbit si despre sumele de bani de care a dispus de exemplu, la santierul arheologic Sarmisegetuza, adica un buget de aproximativ 20.000 de euro, sau de banii pe care i-a avut la dispozitie in santierul Histria, adica 50.000 de euro, precizand ca, pe langa suma oferita de Gold Corporation, acestea au fost ca "razboiul broastelor usoare". La finalul conferintei, conferentiarul Florin Anghel a declarat ca "la Rosia Montana nu e un rai, cine isi imagineaza ca e totul plin de verdeata si de fericire si ca niste hrapareti vor sa faca o afacere si sa distruga natura, se inseala. Nu exista infrastructura la Rosia Montana, nu exista aproape deloc canalizare, nu sunt locuri de munca, nu exista nimic. Dar putem crea, si avem acum si sprijin ca sa ajutam zona, sa facem infrastructura necesara turistilor".