Presedintele Traian Basescu, "incantator, dar problematic", desi are imaginea stirbita din cauza scandalurilor, si-ar putea face o revenire pe scena politica, precum Putin, ca premier al tarii, dupa uncheierea mandatului sau in 2014, scrie The Economist intr-un articol despre "dezamagitoarea Romaniei".
Articolul, intitulat "Gauri si colturi", vorbeste despre minusurile Romaniei - starea proasta a infrastructurii, diferenta intre vorbele si faptele autoritatilor, netransparenta cadrului juridic pentru investitori, dar mai ales sistemul judiciar, unde inca sunt mari probleme.
"Pe hartie, legile sunt tot mai mult la standarde europene. In practica, rezultatele sunt imprevizibile", scrie The Economist.
De asemenea, prestigioasa revista britanica afirma ca "cea mai mare problema in sistemul judiciar al Romaniei este greutatea de a indeparta judecatorii ignoranti, incompetenti sau chiar de-a dreptul corupti". Despre acordul cu FMI, The Economist spune ca "este o binevenita camasa de forta externa pentru politicienii divizati si ezitanti".
Presedintele Traian Basescu, "incantator, dar problematic", desi are imaginea stirbita din cauza scandalurilor, si-ar putea face o revenire pe scena politica, precum Putin, ca premier al tarii, dupa incheierea mandatului sau in 2014. Jurnalistul mai scrie ca, indiferent de optiunea romanilor, Basescu are cei mai mari fani in strainatate si ar fi votat fara sovaiala de georgieni, pentru ca a ramas unul dintre putinii lor aliati.
Stabilitatea este mai buna decat criza si colapsul, scrie The Economist vorbind despre situatia economica a Romaniei si amintind ca in entuziasmul cresterii economice inregistrate dupa aderarea la UE, "Romania a calcat pe acceleratie, acolo unde un guvern prudent ar fi pus mai degraba frana" si asa a ajuns la un deficit bugetar urias, fiind nevoita in 2009 sa imprumute 20 de miliarde de euro de la FMI. Articolul prezinta masurile dure de austeritate luate in urma acordului cu FMI, care, spune autorul, "a creat o binevenita camasa de forta externa pentru politicienii divizati si ezitanti".
The Economist vorbeste si despre banca centrala, considerata de multi romani drept "cea mai solida institutie a lor". Guvernele pleaca si vin, scrie publicatia economica britanica, dar seful BNR, Mugur Isarescu, aflat in functie din 1990, este o prezenta puternic resimtita - banca tine leul destul de stabil, inflatia la un nivel coborat si vegheaza asupra sistemului financiar (care nu este in forma prea buna, spre deosebire de multe altele, noteaza The Economist).
Dar Mugur Isarescu nu poate face prea multe pentru a mari cresterea economica, prognozata la numai 1,5% anul viitor, adauga The Economist.
Sectorul constructiilor este in continuare la pamant, la fel şi investitiile si consumul. Un ajutor ar putea veni de la cele 30 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeana le-a pus deoparte pentru a moderniza Romania, cea mai mare si mai saraca dintre noile sale membre. Dar numai 1,5 miliarde de euro au fost cheltuiti pana acum, arata The Economist. Printre multele impotmoliri scandaloase, Romaniei inca ii lipseste o autostrada propriu-zisa intre Bucuresti si principalul port, Constanta, noteaza The Economist.
Publicatia da ca exemplu de "bune intentii, dar cu proaste rezultate" manastirea-insula de la Snagov, unde ar fi ingropat Vlad Tepes si unde "cu multa fanfara" autoritatile au construit un pod peste lac, intr-un loc frumos, in speranta atragerii turiştilor. Gestul e salutar: guvernele trecute au evitat deliberat sa-l exploateze turistic pe cel mai cunoscut fiu al Romaniei. Noul ministru al turismului, Elena Udrea ("o blonda bogata si plina de viata", potrivit caracterizarii The Economist) vrea ca Tepes sa ia rolul principal. In vara, ii duce pe ambasadorii straini intr-un "turneu Dracula" pe la castele acestuia. Insa vizitatorilor obisnuiti le este greu sa gaseasca drumul spre Snagov, care nu este semnalizat cu indicatoare. Podul, prost construit, nu este placut vederii. Un asa-zis calugar cere o taxa "grasa" si spune, referindu-se la romii locali, ca sunt niste "gunoaie".
Nici investitorii straini nu fac coada ca sa profite de solul fertil al Romaniei, de peisajul minunat sau de forta sa de munca flexibila, ieftina si poliglota. Serviciile sunt in mod special subdezvoltate. "Ar putea fi biroul din spate al Europei", spune un bancher strain, care face eforturi sa ramana optimist. Romania ar putea fi un punct nodal regional pentru companii interesate de tarile vecine, mai mici. Dar investitorilor le place certitudinea, nu deciziile netransparente si imprevizibile ce caracterizeaza politica romaneasca, scrie The Economist. Investitorilor le-ar placea mai multa reglementare, mult promisa, dar rar pusa in practica. Ei se plang cu precadere despre judecatorii incompetenti si ignoranti. Pe hartie, legile sunt tot mai mult la standarde europene. In practica, rezultatele sunt imprevizibile.