Ion Iliescu publica pe blog articolul "Cernavoda", pe care il puteti citi in continuare.
'Miercuri, 20 octombrie a.c., am luat parte la dezbaterea organizata de "Grupul de Initiativa Ecologica si Dezvoltare Durabila"-GIEDD impreuna cu Primaria orasului Cernavoda, pe tema : "Cernavoda-oras nuclear la Dunare. Parte a strategiilor Uniunii Europene de dezvoltare durabila".
Strategia europeana pentru Regiunea Dunarii, magistrala transeuropeana Canalul Rin - Main - Dunare, relansarea economica a judetelor din bazinul Dunarii si constructia la Cernavoda a unitatilor U3 si U4 au fost cateva dintre subiectele dezbatute in cadrul conferintei.
Au luat parte reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene, ai Centralei Nucleare si Administratiei Canalelor Navigabile, ai Administratiei Nationale de Meteorologie - director Ion Sandu si Administratiei de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, senatorii Serban Valeca, specialist in domeniul nuclear si Nicolae Moga - ales in Colegiul 2- jud.Constanta, precum si seful Euratom, din cadrul Comisiei Europene, Michael Kuske impreuna cu ambasadori ai tarilor europene. Au asistat deasemeni si profesori universitari, studenti si elevi din Cernavoda si Constanta.
Orasul Cernavoda a devenit celebru odata cu construirea Podului de peste Dunare, proiectat de inginerul Saligny - constructie metalica reprezentativa pentru vremea aceea, prin dimensiunile sale si originalitatea constructiei. Acum, podul lui Saligny, pod de cale ferata, este dublat de un pod de sosea si de de cale ferata - construit din beton armat, realizat in anii 1960.
Canalul Dunare-Marea Neagra, debuteaza tot la Cernavoda, fiind alimentat cu apa din Dunare cu ajutorul unei statii de pompare, proiectata pentru un debit de 300 mc/sec. Canalul a avut doua functiuni:
1. Navigatie;
2. Sursa de apa pentru sistemele de irigatii din Dobrogea.
In anii ’80 a inceput constructia Centralei Nucleare, amplasata la Cernavoda pentru a folosi apa de racire din Dunare, pompata pentru Canal, amenajandu-se o derivatie in acest scop. Dispunand de un debit suficient de mare, s-a evitat construirea de turnuri de racire, care ar fi scumpit investitia. Acest argument a si contat in amplasarea centralei nucleare. Pentru racirea unui agregat al CNE este necesar un debit de 60 mc/s (reprezentand debitul mediu al Argesului); pentru patru grupuri vor fi necesari 240 mc/s (debit mediu al Siretului) iar pentru 5 grupuri ,avandu-se in vedere proiectul initial (pentru care s-a evaluat "protejarea reactoarelor" - 300 mc/s) debit la care s-a proiectat capacitatea statiei de pompare si respectiv a Canalului).
Dupa cum se stie acum sunt in functiune primele doua grupuri ale Centralei Nucleare Cernavoda, primul dat in functiune in 1996, al doilea in 2006. Se afla in faza avansata negocierile cu mai multe firme de specialitate din SUA si Europa pentru inceperea constructiei grupurilor 3 si 4 , care ar mari eficienta Centralei Nucleare si ponderea energiei nucleare in cadrul sistemului energetic national.
Discutiile s-au referit deasemeni la caile de dezvoltare economica a localitatilor situate dealungul Dunarii, care au cunoscut un puternic declin dupa 1989 si dezvoltarea cooperarii dintre statele dunarene in acest scop; a fost subliniata totodata importanta urmaririi fenomenelor meteorologice si hidrologice din bazinul dunarean si conlucrarea pentru preantampinarea si limitarea efectelor fenomenelor hidrologice extreme (inundatiile...dar nu numai) din amonte spre aval, ca si in protectia calitatii apelor Dunarii.
La Catedrala Romano-Catolica din Cernavoda a avut loc un superb concert de orga si voce.
Participarea la Cernavoda s-a incheiat cu prezentarea volumului "Romania si lumea la confluenta secolelor XX si XXI", in prezenta unui public interesat si a jurnalistilor din presa centrala si locala.'