"Presiunile politice", "insuficienta pregatire a jurnalistilor" si "presiunile comerciale" sunt cauzele cele mai des invocate de ziaristi pentru incalcarea normelor jurnalistice, se arata intr-o cercetare a ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei si a Centrului pentru Jurnalism Independent.
Potrivit cercetarii "Autoreglementarea presei in Romania", data publicitatii vineri, cauza cea mai des invocata privind incalcarea normelor jurnalistice este legata de presiunile politice, 60% dintre respondenti spunand ca aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze.
Presiunile politice sunt invocate atat de jurnalisti fara atributii de conducere (60%), cat si de editori coordonatori, senior editori, sefi de sectii, sefi de departamente etc (61%), dar si de directori-media, directori generali, redactori-sefi, redactori-sefi adjuncti (50%). Pe de alta parte, jurnalistii din radio si televiziune invoca mai des presiunile politice decat cei din presa scrisa.
De asemenea, insuficienta pregatire a jurnalistilor este o cauza frecventa a incalcarii normelor, mai ales din punctul de vedere al jurnalistilor din presa cu acoperire nationala. Jurnalistii din presa locala mentioneaza mai des influenta patronatului drept cauza a incalcarii deontologiei.
In topul cauzelor cele mai frecvente ale incalcarii normelor jurnalistice se regasesc si: presiunile comerciale (audiente, contracte de publicitate) - 37% , influenta patronatului - 34%, opacitatea institutiilor statului - 31%, lipsa de timp - 22%, insecuritatea financiara a jurnalistilor - 20%, lipsa resurselor financiare si materiale - 18%, insuficienta specializare pe domenii a jurnalistilor - 15% si coruptia jurnalistului - 11%.
Chiar daca cea mai des intalnita cauza a incalcarii normelor este legata de presiunile politice, cea mai des intalnita solutie pentru respectarea deontologiei este pregatirea profesionala a jurnalistilor - 71% dintre respondenti propun aceasta solutie.
De altfel, in ceea ce priveste respectarea normelor jurnalistice, doar 32% dintre respondenti spun ca din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate in practica. Raspunsurile nu difera in functie de pozitia pe care o are respondentul in redactie - jurnalist cu sau fara functie de conducere.
De asemenea, intrebati daca exista subiecte interzise in redactii, 17% dintre respondenti reclama acest lucru. Mai putin de jumatate spun ca nu au avut diferente de opinie cu superiorii pentru publicarea unui articol, in timp ce 41% dintre respondenti spun ca au invocat norme deontologice in sprijinul materialului lor, iar dintre acestia doar un sfert spun ca acest lucru nu a ajutat.
Pe de alta parte, 31% dintre respondenti spun ca sunt implicati in incheierea de contracte de publicitate. Din totalul celor care nu au functii de conducere, un sfert dintre ei spun ca sunt in continuare implicati activ in acest demers. Totodata, jurnalistii din presa locala si cei din radio spun ca sunt implicati in mai mare masura in incheierea de contracte de publicitate.
Aproape jumatate dintre respondenti spun ca specializarea jurnalistilor pe domenii ar fi o solutie buna pentru cresterea respectarii deontologiei. Aproape 40% dintre cei intervievati spun ca o lege a presei este o solutie viabila, dar jurnalistii din presa cu acoperire nationala mentioneaza mai rar aceasta solutie decat cei din presa locala. Pe de alta parte, doar o treime dintre respondenti vad drept solutie un cod deontologic al breslei si un organism de implementare.
In ceea ce priveste respectarea regulilor deontologice in practica, 31% dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa rectifice o eroare aparuta intr-un material jurnalistic, in timp ce 43% dintre subiecti considera ca este greu sau foarte greu sa verifice o informatie din mai multe surse independente. Jurnalistii din televiziune spun intr-o proportie mai mica (34%) decat cei din radio (43%) si presa scrisa (47%) ca este greu sau foarte greu ca informatia sa fie verificata din mai multe surse independente.
Totodata, 15% dintre respondenti spun ca este greu sau foarte greu sa se acorde dreptul la replica de fiecare data cand se impune. Jurnalistii din presa locala considera intr-un procent mai mare (86%) decat cei din presa nationala (78%) ca este usor sa acorde drept la replica.
Pe de alta parte, 33% dintre jurnalisti considera ca este greu sau foarte greu sa prezinte punctele de vedere ale tuturor partilor implicate intr-un subiect. Procentul acestor raspunsuri este mai mare in cazul jurnalistilor din radio (44%) decat in randul celor din presa scrisa (31%) si televiziune (28%). De asemenea, 36% dintre subiecti declara ca este greu sau foarte greu sa respecte dreptul la viata privata.
In ceea ce priveste respectarea si importanta principiilor jurnalistice, "relatarea corecta si echidistanta a informatiilor legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces in justitie" a fost considerata foarte importanta de cel mai mare procent de respondenti (91%), la polul opus fiind "protejarea identitatii victimelor accidentelor" (48% dintre respondenti). Jurnalistii din radio considera intr-un procent mai mare (95%) ca foarte importanta sau importanta "protejarea identitatii victimelor accidentelor", decat cei din televiziune (89%) si din presa scrisa (86%).
Printre sanctiunile cel mai des mentionate de cei intervievati sunt obligarea la corectarea erorii (73%) si obligarea publicarii de scuze (42%). Jurnalistii din presa locala si cei din presa scrisa, in general, sunt mai dispusi sa publice scuze decat cei cu acoperire nationala si cei din alte tipuri de media (radio si tv). Cei mai multi respondenti cred ca cei mai interesati de respectarea eticii jurnalistice sunt persoanele din conducerea editoriala a redactiei si mai putin patronul ziarului si publicul - 95%, fata de 79%, respectiv 77%.
Pe de alta parte, in ceea ce priveste autoreglementarea in presa, 54% dintre jurnalisti sunt de acord in foarte mare sau in mare masura cu afirmatia "nu exista persoane suficient de credibile pentru a fi alese intr-un organism de autoreglementare a breslei, care sa judece incalcarile deontologiei". Conform studiului, ziaristii din presa scrisa sunt mai putin sceptici in privinta existentei unor persoane credibile care sa conduca un organism de autoreglementare a breslei.
De asemenea, 70% dintre subiecti sunt de acord in foarte mare sau in mare masura cu afirmatia "o lege a presei ar imbunatati calitatea actului jurnalistic". Jurnalistii fara functii de conducere declara acest lucru intr-un procent mai mare (72%) decat sefii de departamente (68%) si directorii (54%). Doar 35% dintre respondenti sunt de acord in foarte mare sau in mare masura cu afirmatia "o lege a presei ar conduce la ingradirea libertatii presei".
Potrivit cercetarii, aproape toti respondentii sunt impotriva declararii averilor catre seful redactiei si mai mult de trei sferturi impotriva declararii publice a averilor. Mai mult de jumatate dintre ei sunt de acord sa isi faca publice interesele (participari la firme, interese comerciale etc.)
Conform structurii esantionului folosit in cercetare, 42% dintre respondenti sunt reprezentanti ai presei scrise, in timp ce 30% sunt reprezentanti ai televiziunilor si 29%, reprezentanti ai posturilor de radio. Dintre acestia, 77% sunt jurnalisti fara functii de conducere, 13% - directori-media, directori generali, redactori-sefi si redactori-sefi adjuncti si 10% - editori coordonatori, seniori editori, editori, sefi de sectii, sefii de departamente, secretari generali de redactii si secretari de redactii.
In analiza realizata au fost intervievati, in medie, 3 jurnalistii din fiecare redactie, dintr-un numar de 187 de redactii din 60 de localitatii urbane, dintre care 6 reprezinta sectoarele Bucurestiului. In total, au fost intervievate 508 persoane.
Cercetarea "Autoreglementarea presei in Romania" a fost prezentata, vineri, la Bucuresti, in prima zi a Conventiei Organizatiilor de Media. La eveniment au participat printre altii, Ioana Avadani, director executiv CJI , Liana Ganea, coordonator programe la ActiveWatch - AMP, Gelu Trandafir, membru al Consiliului National al Audiovizualului, Cezar Ion, presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania, si Cristi Godinac, presedintele MediaSind.