Raiffeisen si-a castigat, treptat, un nume aparte pe piata bancara din Romania. Aflam astfel despre angajati Raiffeisen care elibereaza scrisori de garantie bancara false, intr-un scandal celebru la vremea sa, cand Administratia Canalelor Navigabile a fost tepuita cu 16 miliarde de lei vechi de Deltacons Tulcea cu ajutorul bancii amintite. Apoi, vedem la stiri cum alti angajati ai Raiffeisen Bucuresti ajuta niste infractori sa fure din conturile unui client circa 300. 000 de euro, iar un ofiter de credit al aceleiasi banci, din Maramures, a fost prins dupa ce a furat aproape 65. 000 de dolari de la clientii sai. Pe de alta parte, nu stim cum se face, dar majoritatea carderilor prinsi ca fura bani cu ajutorul cardurilor clonate apeleaza la bancomatele Raiffeisen. Una peste alta, Raiffeisen cunoaste cele mai multe atacuri informatice de tip phishing dintre toate bancile din Romania, fara sa fie capabila sa ia vreo masura. In aceste conditii, nu mai este nici o supriza sa ai de-a face cu angajati care isi hartuiesc clientii cu telefoane si SMS-ur, uneori si de mai multe ori in aceeasi zi. Numeroasele antecedente de angajati Raiffeisen care sfarsesc cu catuse la maini aproape ca ne fac sa credem ca ciudatii care simt o placere bolnava in bombardarea cu apeluri si SMS-uri a clientilor sunt printre baietii buni ai acestei banci. Un SMS trimis cu 3 zile inainte de data la care trebuie sa-ti achiti o rata, cu suma de platit, este o masura civilizata si chiar de bun simt, aplicata de multe banci din Romania. Dar cand primesti astfel de mesaje aproape zilnic, uneori chiar si de doua ori pe zi, dimineata si noaptea, asa cum li se intampla clientilor Raiffeisen, incepi sa-ti pui oarece intrebari. Iar intrebarile se transforma, fara exagerare, intr-un sentiment de neliniste si chiar de frica, dupa ce incep si apelurile telefonice, de asemenea, si de cate doua ori pe zi. Angajatii bancii isi hartuiesc clientiiIn plus, SMS-urile nu contin nici un fel de date care sa te ajute, cum ar fi suma de platit, ci aceleasi amenintari seci, in care ti se spune ce vei pati daca nu achiti pe loc banii. Iar asta s-a intamplat, uneori, cu mult inainte de ziua scadenta, desi platile erau la zi, ori chiar dupa ce rata a fost achitata. Daca asta nu inseamna hartuire, in cel mai interlop stil cu putinta, atunci nu stim cum altfel ar putea fi caracterizat excesul de zel al acestor angajati. Sucursala Raiffeisen de la Far asteapta talharii cu bratele deschisePe langa atitudinea scelerata a unora din functionarii sai, Raiffeisen mai iese cu ceva in evidenta. Potrivit datelor noastre, cea mai expusa banca din Constanta la atacuri armate este, normal, Raiffeisen. Nu ne mira, din moment ce nici de operatiunile electronice nu se ingrijeste cum ar trebui, clientii sai fiind victime uzuale ale atacurilor gen phishing. A existat recent o situatie in care o pagina fantoma, care pirata site-ul Raiffeisen, a fost lasata sa functioneze cateva sapatmani. Tocmai de aceea, delasarea manifestata in privinta securitatii unitatilor sale din Constanta aproape ca ar merita sanctionata de cativa cagulati. Unul dintre exemplele cele mai flagrante poate fi vizionat live la sucursala Raiffeisen de la Far. Asezata in imediata apropiere a doua mari intersectii, cu trafic auto destul de ridicat, care sa permita unei masini sa dispara in cateva secunde, unitatea in cauza nu a avut niciodata nici macar un om de paza. Zilnic, angajatii magazinelor din vecinatate se prezinta la ghiseele bancii cu pungi de hartie in care se afla zeci sau sute de milioane de lei vechi, reprezentand incasarile din ziua respectiva, iar in fisetele bancii (nu in seifuri, ci in sertarele de la ghisee) se aduna sume de ordinul miliardelor de lei. In aceste conditii, doar o minune a facut ca, pana acum, sucursala de la Far a bancii Raiffeisen sa nu fi fost jefuita. Chiar si un infractor amator, dupa 2-3 zile de filaj, din parculetul de vis-a-vis, de unde poate supraveghea intrarea in banca fara sa dea de banuit, ar fi putut intra si iesi in maxim un minut cu toti banii de la ghisee, dupa care sa dispara printre blocuri, fara stresul ca ar exista vreun paznic care sa-l opreasca. (Cristian ANTON)