Odata cu aderarea tarii noastre la UE, incepand cu 1 ianuarie 2007, au disparut taxele vamale si obligativitatea platii TVA in vamile din regiunea de Vest. Acest lucru a dat posibilitatea speculantilor comunitari si romani sa fenteze plata obligatiilor la bugetul de stat, in special plata TVA. Actiunile extreme initiate de ANAF pentru identificarea evazionistilor si retelelor prin care statul este vaduvit de banii care i se cuvin incep sa dea roade.
Tematica de monitorizare a tot ce intra pe la granita de Vest din spatiul comunitar, care dureaza de circa o luna, da rezultate, comisarii si vamesii efectuand verificari incrucisate cu colegii lor din tara si scotandu-se la iveala, incet, dar sigur, o parte dintre firmele-fantoma si fictive care fiinteaza pe teritoriul tarii noastre. In aceasta luna de monitorizare au fost depistate 10-15 astfel de firme evazioniste. Scaderile la incasari din TVA nu se justifica intrucat cantitatile de produse si bunuri din spatiul UE au crescut simtitor fata de anul 2006. Prin urmare finantistii au tras concluzia ca evazionistii isi fac de cap la operatiunile intra-comunitare. Astfel, incepand cu 16 ianuarie, Autoritatea Nationala a Vamilor si ANAF si-au dat mana si au inceput o supraveghere si o monitorizare atenta, 24 din 24 de ore, a fiecarui transport marfa care intra prin vamile specifice pentru acest fel de transport. Organele vamale bihorene si Garda Financiara Bihor au format echipaje comune, care stau zi si noapte, in trei schimburi, in Vama Bors si Salonta si monitorizeaza tot ce intra, orice transport in regim intracomunitar. Actiunea face parte din "Planul de actiune pentru monitorizarea transportului de marfa prin punctele de frontiera".
Calin Gal, comisarul-sef al GF Bihor, ne-a declarat ca actiunea se desfasoara in scopul prevenirii, combaterii evaziunii fiscale si a fraudei fiscale la acest fel de operatiuni efectuate de persoanele impozabile in regim de TVA in Romania.
"Noi monitorizam ceea ce intra si unde se duc transporturile. Din 16 ianuarie si pana acum, am retinut multe transporturi, in special de cereale si carne de pui, venite din Ungaria, Germania sau Olanda, pe care le avem in solutionare. Fiecare transport intracomunitar il insotim pana la punctul de desfacere, potrivit documentelor justificative de transport. Echipajele noastre conduc transporturile pana la intrarea in judetele vecine, iar de acolo sunt preluate de colegii nostri din acele judete si tot asa pana la destinatie. In urma datelor centralizate la nivel de Garda Centrala au fost descoperite cateva zeci de firme-fantoma si fictive la nivel de tara, asta pana acum, monitorizarea si actiunea continua si in lunile care urmeaza, ba chiar se vor permanentiza. In cazul acestor firme, marfurile s-au indisponibilizat, iar noi nu mai lasam sa intre niciun fel de marfa care are astfel de destinatari depistati. Subliniez ca 99% dintre aceste firme sunt din alte judete", a precizat seful GF Bihor.
Firmele-fantoma sunt puntea de legatura dintre cei din UE si societatile romanesti
Pe piata autohtona, fiinteaza tot felul de retele prin care marfurile comunitare ajung fara ca persoanele care importa initial sa plateasca TVA sau altfel de taxe. Care este procedeul? Sa presupunem ca o firma din Ungaria trimite cu acte in regula in Romania un transport de marfa in valoare de 40.000 de euro. Cel care face transportul poseda CRM-ul necesar si are ca destinatar o firma-fantoma (acest fel de firma este inregistrata la ORC sau CCI, dar nu are depus niciun bilant contabil la fisc. Prin urmare ea poseda documente, facturi sau chitante. Firma fictiva este cea care nu este inregistrata nicaieri si pune in circulatie documente false) din tara. Aceasta nu plateste TVA-ul de 7.000 de euro si vinde marfa catre o alta firma, de data aceasta o firma corect inregistrata fiscal, la care pune adaos si marfa ajunge la 42.000 de euro. De obicei, firma-fantoma si prima societate corecta din punct de vedere fiscal au relatii pe linie administrativa. Firma corecta revinde marfa mai departe cu 44.000 de euro, platind TVA numai pe cei 2.000 de euro pe care a obtinut profit. Cel care cumpara la a treia mana plateste si el mai putin decat pretul real de pe piata, care poate ajunge la 51.000 de euro. Acest pret corect rezulta, in mod normal, din adaugarea TVA-ului la cei 40.000 de euro cu care o firma corecta achizitioneaza aceeasi marfa (TVA care ar fi de circa 7.000 de euro) + oarece adaos comercial. Asa se ajunge ca, desi marfa a trecut prin mana a trei-patru intermediari, sa fie totusi mai ieftina decat cea achizitionata si vanduta cu respectarea fiscalitatii.
De aceea, organele de control si-au indreptat atentia spre firmele care sunt primii clienti ai marfurilor intracomunitare, firmele pe numele carora sunt intocmite documentele initiale fiind fara sediu sau administratori