Aderarea Romaniei a adus modificari si in domeniul inregistrarii marcilor. Specialistii atrag atentia asupra faptului ca exista posibilitatea, dat fiind principiul teritorialitatii marcii, ca o marca identica sau similara din punct de vedere al denumirii, cat si al produselor si serviciilor protejate, sa fie inregistrata de firme diferite atat in Romania, cat si pe teritoriul unui alt stat membru UE.
Asa cum se arata pe site-ul firmei de avocatura Teodoru & Associates, pentru a utiliza o marca conform dispozitiilor legii, este necesara inregistrarea acesteia la oficiile specializate in acest domeniu, iar in al doilea rand trebuie ca marca sa fie folosita pentru produsele, respectiv serviciile pentru care a fost inregistrata. Exista posibilitatea ca o marca identica sau similara din punct de vedere al denumirii, cat si al produselor si serviciilor protejate sa fie inregistrata de firme diferite atat in Romania, cat si pe teritoriul unui alt stat membru UE. In acest caz, daca marca nationala este inregistrata anterior marcii comunitare, se interzice utilizarea marcii comunitare pe teritoriul Romaniei, aceasta ramanand valabila in restul tarilor membre UE, unde insa marca romaneasca nu poate fi folosita. In schimb, daca marca comunitara a fost inregistrata anterior marcii romanesti, titularul acesteia poate solicita anularea inregistrarii marcii romanesti.
Purtatorul de cuvant al Oficiului de Stat pentru Inregistrarea Inventiilor si Marcilor (OSIM), Valeriu Geambazu, ne-a precizat ca in momentul acesta exista doua posibilitati de inregistrare a unei marci. Acestea sunt: inregistrare nationala, unde solicitantul depune cereri in fiecare stat in care doreste protectia marcii, inregistrarea internationala, prin intermediul careia solicitantul are posibilitatea de a inregistra o marca prin depunerea unei cereri la Organizatia Mondiala a Proprietatii intelectuale, cerere in care va mentiona statele in care doreste protectia. Avantajul inregistrarii internationale il constituie micsorarea taxelor de inregistrare a marcii, iar dezavantajul, faptul ca solicitantul obtine tot marci nationale, conform legislatiei specifice in fiecare tara.
Marcile sunt de mai multe feluri, iar in functie de caracteristici, se stabileste si pretul platit pentru inregistrarea lor. Acestea pot fi verbale, adica alcatuite doar din cuvinte, figurative, adica doar o reprezentare grafica, combinate, insemnand ca au in alcatuire atat cuvinte, cat si reprezentari grafice, alb-negru sau in culori, etc.

Cat costa o marca inregistrata?

In functie de fiecare din aceste aspecte, inregistrarea marcii are un cost. Pentru inregistrarea nationala a unei marci, plata se va face lunar, timp de noua luni. Pentru cea mai simpla marca veti plati 140 de lei, si deci de 1.260 de lei, dupa noua luni, de la depunerea cererii pana in momentul acordarii certificatului. Pentru o marca de o singura culoare inregistrata pentru doua domenii veti plati 320 de lei lunar, si deci 2.880 dupa noua luni, de la depunerea cererii pana in momentul acordarii certificatului. Pentru o marca complexa, inregistrata pentru mai multe domenii, veti plati 900 de lei, si deci 8.100 de lei, dupa noua luni, de la depunerea cererii pana in momentul acordarii certificatului.
Specialistii spun ca limita maxima este greu de stabilit, pentru ca se refera la marcile combinate inregistrate pentru un numar foarte mare de domenii.

FOTO: Gabor Varga, director general al OSIM