Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) vrea sa se implice mai mult in controlul contractelor, informarii si publicitatii scrise a bancilor. ßi asta pentru ca Banca Nationala a Romaniei, desi are astfel de atributii prin lege, nu a facut nimic in acest sens, potrivit unor reprezentanti ai Protectiei Consumatorilor, care mai sustin ca banca centrala chiar vrea sa se retraga din acest domeniu.

Cetatenii au dreptul sa fie protejati fata de reclamele inselatoare scrise si contractele defavorabile ale bancilor atat de ANPC, cat si de BNR, potrivit Ordonantei de Guvern 21 din 1992. Cu toate acestea, banca centrala nu a facut niciun demers in controlul institutiilor de credit in acest sens, a declarat ieri Irina Vasile, consilier in cadrul ANPC. ßi, pentru ca BNR vrea sa se retraga definitiv din exercitarea acestui tip de control, ANPC doreste ca, prin modicarea ordonantei, sa aiba drepturi mai ample in domeniu din 2007, a explicat reprezentantul institutiei. Pana in prezent, "ANPC controleaza si amendeaza bancile doar pe partea de prevederi contractuale si informare", a precizat Vasile.
Cele mai multe reclamatii din partea consumatorilor au venit pe partea de contracte din cauza ca multe dintre ele contin pasaje cu scris marunt, pe care clientii il trec cu vederea si se trezesc dupa aceea ca platesc comisioane mari, a mai spus consilierul ANPC.
Scrisul marunt din contracte nu este singurul mijloc prin care bancile pot insela clientii. Pliantele si reclamele audio-video duc de asemenea in eroare clientii prin fapul ca prezinta cu scris mai mare avantajele si cu unul minuscul dezavantajele. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a sanctionat in acest sens diferse posturi de televiziune care difuzau astfel de reclame. Cu toate ca relatia lor cu CNA nu a fost decat una indirecta, bancile au fost nemultumite de decizia Consiliului, sustine ßerban Pretor, un reprezentant al institutiei.

Putini romani reclama bancile la ANPC

In lupta impotriva publicitatii inselatoare care ii afecteaza pe consumatorii de credite s-a angajat si societatea civila. Sorin Mierlea, presedintele unei astfel de organizatii, sustine ca putini romani sesizeaza autoritatile indrituite daca au fost victima unor inselatorii sau daca au nemultumiri cu privire la anumite produse. Spre exemplu, in timp ce 84% din cetatenii UE completeaza formularele cu privire la nemultumirile din timpul calatoriilor cu avionul, doar 9% dintre romani fac acest lucru, apreciaza Mierlea. Un alt fenomen evidentiat de presedintele organizatiei neguvernamentale de protectie a consumatorilor este ca, desi multi romani se plang ca sunt inselati, cand trebuie sa faca dovada acestui lucru, ei raman anonimi.