Obiceiuri, traditii si superstitii populare de Paste

estiri.ro - Stiri

Cauta in



RSS
 Stiri / Actualitate / Social
Obiceiuri, traditii si superstitii populare de Paste
Obiceiuri, traditii si superstitii populare de Paste
La Inviere este bine sa te imbraci cu o haina noua, imbracamintea noua, la fel ca si apa, are un rol purificator
www.libertatea.ro informeaza: Obiceiuri, traditii si superstitii populare romanesti de Sfintele Pasti. Traditii de Paste in Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova
Sarbatoarea Sfintelor Pasti este cea mai marita si solemna dintre sarbatorile anului, care aduce omenirii speranta mantuirii si a vietii vesnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
In traditia ortodoxa, inceputul sarbatorii e marcat odata cu postul de sapte saptamani. O semnificatie foarte importanta o are Joia Mare din Saptamana Patimilor. Din aceasta zi, taranii inceteaza lucrul la camp si se concentreaza asupra casei si curtii, pentru ca totul sa fie curat. Tot in Joia Mare, femeile incep sa pregateasca pasca si sa vopseasca ouale.
Potrivit traditiei, la miezul noptii intre zilele de sambata si duminica, oamenii se trezesc din somn in bataia clopotelor. Se spala cu apa curata, isi pun straie noi, iau cate o lumanare si pornesc catre biserica unde preotul, cu Sfanta Evanghelie si crucea in mana, urmat de alaiul de credinciosi, iese cu lumanarea aprinsa si inconjoara biserica de trei ori. Cand preotul rosteste Christos a inviat! toti cei prezenti la acest serviciu religios spun: Adevarat a inviat!, raspunsul fiind recunoasterea tainei Invierii. Cu lumanarea aprinsa, fiecare se intoarce acasa si face o cruce mica pe peretele dinspre rasarit, afumandu-l cu lumanarea, pe care o va pastra tot restul anului. Oamenilor le este permis sa manance bucatele (pasca/painea, ouale rosii, carnea de miel, sarea si vinul) abia dupa ce acestea se sfintesc si dupa ce fiecare persoana participa la Liturghie.

Obiceiuri de Paste in regiunile Romaniei


In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat hotii, cat si pagubasii. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de stropit. Potrivit acestuia a" preluat de la maghiari a" baietii merg in familiile in care exista o fata sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, ca sa nu se vestejeasca. Stropitul este pastrat si azi si reprezinta un bun prilej pentru o reintalnire cu prietenii, si, in fond, de distractie.
In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate a" obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.
In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies ciurtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal.
In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.
Un foarte frumos obicei se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor Sarbatori fericite!.
La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

Traditii de Paste in unele zone din Romania

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
paste in Bucovina.
In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.
In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii. O alta traditie de pe malurile Prutului cere ca oul de Pasti sa fie mancat, iar cojile sa fie aruncate neaparat pe drum.

Credinte si Superstitii de Paste

a" La Inviere este bine sa te imbraci cu o haina noua, imbracamintea noua, la fel ca si apa, are un rol purificator.
a" In ziua de Pasti nu este bine sa dormi, pentru ca in restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor manca semnaturile, recolta va fi distrusa si te va prinde ploaia ori de cate ori vei vrea sa lucrezi campul.
lumina sfanta a" Lumanarea de la Inviere trebuie pastrata in casa si aprinsa in caz de boala, calamitati naturale, suparari.
a" In dimineata Pastelui e bine sa privesti prima data intr-o cofa cu apa neinceputa. Se spune ca vei avea vederea buna in restul anului.
a" Se spune ca e bine sa te speli pe fata cu apa neinceputa dintr-o cana noua, in care ai pus un ou rosu, unul alb, un banut de argint si un fir de iarba verde, semne ale sanatatii, prosperitatii si sporului in toate.
a" In ziua de Pasti nu se mananca oul cu sare, se spune ca transpiri tot anul.
a" Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se pastreaza bucati din ele peste an.
a" Cocosul sfintit de Pasti se credea a fi o sursa de belsug, sanatate si dragoste. In vechime oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, pe motiv ca aceluia caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocosii erau dati de pomana saracilor.
a" La masa de Pasti e bine sa mananci mai intai un ou, se crede ca acesta aduce sanatate trupului pe parcursul anului, apoi peste si pasare, pentru a fi sprinten precum pestele si usor ca pasarea.
a" Cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, te vei intalni in lumea cealalta.
(Sambata 18.04.2020 17:05, Mireille Astrid POPA) © estiri.ro
 Alte articole din aceasta categorie
Cristi Spetcu face clatite uriase cu Nutella si capsuni in curtea MTR (22.11.2020)
Ilona Kis de la Bartha Kurtos: Ciocolata de casa si halvita din Harghita, la 100 de traditii romanesti din curtea MTR! (21.11.2020)
Schokomell, ciocolata artizanala, la 100 de traditii romanesti in curtea MTR (21.11.2020)
Luminita Ciobanu din Breaza, cu dulciuri naturale artizanale (21.11.2020)
Cristi Spetcu: Clatite cu o reteta speciala, dupa o reteta frantuzeasca (20.11.2020)
Doina Popovici: Pisici si caluti cu lavanda! (20.11.2020)
Valentin Dinca: Rahat turcesc, cu diverse arome, la Delicii traditionale (20.11.2020)
Miruna Nedef de la firma EAT ETC: Cozonaci si preparate traditionale dupa retete unice (20.11.2020)
Costel din Itesti, Buftea: Muraturi diverse si trei soiuri de rosii, la Piata Taraneasca din curtea MTR! (19.11.2020)
Valentin Dinca: Corabioare cu curmale, la Delicii traditionale, la Piata taraneasca din curtea MTR (19.11.2020)
 CURS VALUTAR
Joi 03.12.2020
1 EUR 4.8736 lei +0.03%
1 USD 4.0226 lei -0.51%
1 HUF 0.0136 lei -99.00%
1 RUB 0.0536 lei +0.37%
1 BGN 2.4919 lei +0.04%
1 MDL 0.2342 lei -0.72%
1 Gr. AUR 237.9570 lei +0.01%
Toate valutele
Joi 03.12.2020, BNR
Interviu / Exclusiv
Paula Tudor: Mi se pare ca tablourile pe care le pictez in ultimul timp nu-mi apartin, mi-au fost daruite de cineva!

Paula Tudor: Mi se pare ca tablourile pe care le pictez in ultimul timp nu-mi apartin, mi-au fost daruite de cineva!

Ultimele cautari
calarasi
hepatita b si c
lista
pro
accident mortal 10 octombrie 2010
numaru de tflefon ro telecom
hateg zepa mircea
titularizare 2009 rezultate concurs bistrita nasaud
clasament 2009 divizia c
constructorul familia
Top cautari
telefonul telespectatorului la protv
rezultate titularizare educatoare bucuresti 2011
accident
antena
lista
rezultate
atelier
pro
isj satu mare posturi propuse pentru restrangere
accidente rutiere 2010 cluj bihor
Reteaua de siteuri

© 2002 - 2020 estiri.ro. Toate drepturile rezervate.
gazduire siteuri
gazduit de fhr.ro
Pagina generata in 0.1335 sec.