In radioterapie, situatia in Romania este ingrijoratoare. Interviu cu prof.univ.dr. Ion-Christian Chiricuta, medic primar de radioterapie. (Autoare: OANA BUGEAG)

(continuare)

IN TOATA ROMANIA, LA 20 DE MILIOANE DE OAMENI, SUNT DOAR 25 DE ACCELERATOARE

- Dupa caderea lui Ceausescu, nu v-ati gandit niciun moment sa va intoarceti in tara?
- Pai nu puteam, pentru ca eu in anul 1991 am devenit medic specialist. Si unde sa ma intorc? Nu era niciun accelerator nou in Romania, era dezastru, erau bombe de cobalt de peste 10 ani vechime. In Romania, in ultimii 30 de ani s-au cumparat la stat maximum 5-6 acceleratoare. Unde sa te intorci? Si realitatea este ca nimeni nu mi-ar fi oferit o pozitie corespunzatoare.
- La dvs. cate acceleratoare erau?
- In zona mea geografica aveam 18 acceleratoare la 40 de km in jurul meu. Era o concurenta extraordinara. La concursul dat pentru ocuparea postului meu au fost 26 de participanti. In urma unui discutii telefonice cu profesorul meu, domnul Bohndorf, comisia s-a decis pentru mine.
- Acum in Romania, in momentul de fata, cate acceleratoare sunt?
- In toata Romania, la 20 de milioane de oameni, sunt doar 25 de acceleratoare si ar trebui sa fie 90, conform standardului european.
- Si din cele 25, se mai si defecteaza.
- Eu zic ca sunt 25 ca mobila, nu stiu cate functioneaza. Intretinerea lor, adica verificarile tehnice si mentenanta este extrem de scumpa si ar costa cam 100.000 Eu/an, bani ce trebuie investiti prin contracte la cumpararea lor.
- Si specialisti?
- Specialisti sunt 70 si ar trebui sa fie 300.
- Si din cei 70 probabil ca sunt si persoane mai in varsta.
- Da, din acestia, in 10 ani se mai pensioneaza 30. Deci raman 40. Daca nu creezi o suta de specialisti, dar unde sa creezi specialisti in Romania? La Cluj se creeaza, dar au un singur accelerator mai nou. Unde poti educa, in Romania, cu tehnologie noua, in afara unui centru privat, un medic specialist? Sunt probleme majore. IRO Iasi e fantastic, dar nu are profesor de radioterapie care sa poata educa specialisti. Daca nu ai profesori, s-a terminat cu educatia. In Romania cei ce au functii de profesori de radioterapie practica de fapt mai mult chimioterapie. Aceasta duplicitate introdusa de ani de zile trebuie oprita. In radioterapie, situatia in Romania este ingrijoratoare. Timpii de asteptare pentru a incepe o radioterapie denota situatia reala. Sunt cazuri in care acesti timpi sunt peste o luna de zile, lucru inadmisibil.
PRIMUL ATLAS 3D AL SISTEMULUI LIMFATIC DIN LUME
- Una dintre reusitele dvs. este crearea, impreuna cu alti cercetatori, a primului atlas 3D al sistemului limfatic, aparut in 2006. Are o istorie interesanta acest succes stiintific.
- Povestea este foarte interesanta. Am lucrat zece ani la Wuerzburg, unde s-au descoperit razele X de catre Wilhelm Röntgen si aceasta universitate a dat lumii 13 premiati Nobel in fizica, chimie si medicina. Exista si un parc in oras, unde se afla coloane cu viata acestora. Profesorii mei, Werner Bohndorf si Eckart Richter, au fost cei care au creat radioterapia noua, in sensul ca au definit un volum tinta. Adica exact, anatomic, la milimetru, ce trebuie sa iradiezi si ce nu trebuie sa iradiezi. Si acest concept, in prima zi cind am ajuns la Wuerzburg, nu l-am inteles. Am zis ca oamenii aia sunt nebuni. Eu fusesem si la Houston, la Gilbert Fletcher, iar acolo se iradiau volume foarte mari prin doua, trei sau rar mai multe campuri, fara niciun concept precis anatomic definit. Si asa mi-am facut doctoratul " am urmarit ce fac ei la Wuerzburg si am transpus in teza mea, legata de cancerul bronhopulmonar si cancerul de san… Acel lucru a fost ca o explozie. Dupa zece ani, am parasit Würzburg -ul, la 1 ianuarie 1996 si am plecat in orasul unde am fost ales sa creez un nou institut de radioterapie " la Limburg, unde era o bomba de cobalt veche de 20 de ani. Si atunci s-a spart buncarul, s-a largit si s-a adus un accelerator nou, care era, pentru acei ani, extraordinar. Intreaga investitie a fost atunci 5 milioane de marci.
- Cat costa acel accelerator?
- Cred ca 2 milioane de marci. Azi costa 3 milioane de euro, dar este altceva, e alta masina, tehnologie noua, care trebuie platita si intretinuta. Te costa o suta de mii de euro pe an numai sa schimbi piese si sa repari acest accelerator, in zece ani iti trebuie un million de euro doar pentru intretinerea lui la un nivel acceptabil.
- Sa revenim la povestea atlasului 3D.
- Cu ajutorul clinicii in care am lucrat am organizat cinci congrese internationale. Temele au fost precis alese: am luat in primul an anatomia, al doilea " ganglionul santinela, iar in al treilea " sistemul limfatic. Si-am invitat un mare profesor de fizica medicala din Suedia, Anders Brahme, care, a vazut conceptul meu in radioterapie, mi-a zis: Christian, te iau la Stockolm sa reeduci medicii de acolo”. Era vorba de Karolinska Institutet, unde se decide cine obtine premiul Nobel in Medicina, va dati seama, ca mai sus nu poti ajunge. Asa ca am fost in Suedia de mai multe ori si luam cate o localizare anatomica: sanul, rectul s.a.m.d. Ulterior, vazand ca functioneaza si lumea e multumita, mi-a propus sa tin un curs pentru toata Suedia, destinat tinerilor medici in prima saptamana de rezidentiat. In al doilea an al meu la Stockolm, profesorul Brahme mi-a explicat ca exista acest visible human”, un puscarias american, un ucigas, care fusese de acord sa-si doneze corpul dupa executia sa Universitatii din San Francisco. Individul, condamnat la moarte, a fost executat prin injectare, apoi racit la -70 de grade si sectionat in felii axiale de 1 mm. Aceste felii au fost taiate cu un macromicrotom. Sectiunile anatomice au fost fixate pe niste placi de gheata si apoi fotografiate, iar National Library mi-a pus la dispozitie toate aceste date. La Stockolm mi-am creat o echipa cu domnul Sharif Qatarne si cu domnul Brahme - si am realizat aceasta carte - Three-dimensional atlas of lymph node topography based on the visible human data set. Toate cartile mele sunt in fiecare sectie de radioterapie din Suedia, iar medicii tineri isi incep secundariatul cu acestea. In Romania, numarul lor este mai redus ca in Suedia. Am mai editat cu fizicianul meu, dl. Uwe Goetz, o carte speciala pentru fizicienii romani si nu am avut vreo solicitare. In Taiwan se invata, de asemenea, dupa cartile mele. Acolo, din anul 2005, am tinut anual un curs de radioterapie, adica anatomia oncologica si definitia volumului tinta si tehnici de iradiere.
- Care este legatura dvs. cu Taiwanul?
- Am intalnit in Japonia un profesor din Taiwan care mi-a propus sa ma duc la ei anual si sa educ cate o saptamana tinerii care vor sa devina medici specialisti. La noi nu m-a chemat inca nimeni. Cu greu, la Cluj, in 2006, am fost invitat sa tin un curs. Au venit o suta de medici romani radioterapeuti la Cluj. Mi-am adus fizicianul, am adus omul care a facut computerul cu care calculam planurile si am fost gazduiti exceptional la Institutul Oncologic Cluj. De atunci nu am mai fost invitat, sunt 11 ani. M-am inscris eu singur la un curs, de reiradiere in oncologie, la Cluj, de care am aflat doar intamplator. Tema este foarte interesanta, Reiradieri. In momentul in care reiradiezi, inseamna ca ai o recidiva locala, care poate fi foarte aproape de momentul cand ai facut prima iradiere sau foarte departe de prima iradiere. Prognosticul este foarte diferit la pacienti, si atunci trebuie sa ai un concept: la cel care recidiveaza repede, este una si la cel care recidiveaza foarte tarziu, este alta. Unii mai pot fi vindecati, altii nu. Trebuie sa ai un concept: ce doza si cum o poti aplica, la reiradiere, pe ce structura, cat suporta, ca sa nu-i creezi o radionecroza sau alte complicatii. Eu pot sa zic ca mie mi-au venit, la Bucuresti, la centrul nostru, pacienti iradiati de peste tot in tara. Nu vreau sa critic, dar undeva vorbim de iradieri ce nu erau altceva decat o vatamare corporala. Iar aceasta vatamare corporala, sub scuza ca era caz de paliatie”, era ceva firesc. Eu am invatat in Germania despre demnitatea omului bolnav, ca varsta nu conteaza, ca este important ce faci tu ca sa ajuti acel om. Nu ai nici o scuza, nici ca are 96 de ani, nici ca nu stiu ce… Tu trebuie sa-i faci un bine. A-i face o iradiere paliativa, cu o doza care nu controleaza tumora pe timpul vietii pacentului, eu zic ca este de fapt vatamare corporala. Ca ii iei orice sansa de a mai fi reiradiat si de a profita de aceasta metoda terapeutica.
- De ce procedeaza asa?
- Din cauza lipsei educatiei. Eu am invatat intr-o clinica cu un profesor care acuma are 92 de ani si a lucrat pana la 68 de ani si avea o experienta, a gandit si a aplicat o noua radioterapie. Cum spunea colegul lui George Emil Palade, Domnule, cauta-ti Profesorul. Eu l-am cautat si l-am gasit, spre norocul meu. Educatia primara de unde o ai: de la parinti, de la gradinita, de la scoala si apoi cel care te formeaza profesional. Traind cu tatal meu, am vazut ce inseamna disciplina chirurgului si am dat de acest profesor care avea aceeasi disciplina. Era singurul profesor care nu umbla inutil la congrese, statea in clinica si-si trata singur pacientii.
- In 2016 a fost proiectat la UMF Iasi, in cadrul manifestarilor dedicate Zilelor Universitatii, un film de arta despre colectia de pictura a tatalui dvs., marele oncolog Ion Chiricuta, colectie care este gazduita in Muzeul din Barlad. Din pacate nu ati putut ajunge, a fost insa prezent realizatorul filmului, criticul de arta Adrian Buga, care a studiat precis toate lucrarile colectiei, semnate de celebri pictori romani, printre care Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Tuculescu si Marcel Chirnoaga. Domnul Adrian Buga a prezentat si un album de exceptie, Comori de arta din colectia de pictura Ion Chiricuta.
- Imi pare rau ca nu am putut ajunge la Iasi. Domnul profesor Viorel Scripcariu a fost singurul rector din Romania care a recunoscut importanta educatiei multilaterale a unui profesor de medicina care, teoretic, s-a ocupat de arta, a colectionat si a dat-o, mai departe, publicului, a vrut ca arta colectionata de el sa fie vazuta de concetateni. Pacat ca Barladul nu este la Iasi, ca sa vina mai multa lume sa vada muzeul. Este de o frumusete rara, dar de 40 de ani nu s-a restaurat niciun tablou. In alti 40 de ani vor avea doar niste rame goale. Majoritatea medicilor tineri sunt epuizati prin munca adica vor fi burnout. De exemplu, in Statele Unite ale Americii, peste 80% dintre medicii care isi aleg chirurgia sufera de burnout, inainte de examenul de specialist. Iar arta, alaturi de muzica, calatorie si sport, protejeaza de acest fenomen. Domnul rector a realizat acest lucru si ne-a invitat.

IN ONCOPEDIATRIE, RADIOTERAPIA NU AR MAI TREBUI PERMISA CU APARATE VECHI

- Este adevarat ca tatal dvs. a vrut sa infiinteze Institutul de Oncologie la Iasi, dar a fost impiedicat?
- Nu stiu, sunt tot felul de povesti. Dar important este ca in 1958, cand a preluat tatal meu institutul, la Cluj, erau patru sau cinci medici specialisti acolo si in 1968, cand s-a inaugurat noul Institut de Oncologie, erau peste o suta de medici. In plin comunism a facut posibil acest lucru. Au trecut 30 de ani si nu s-a mai facut nicaieri in Romania, in afara de Iasi, prin IRO, un asemenea institut.
- Da, la Iasi avem Institutul Regional Oncologic.
- Bun, dar cladirea unde functioneaza acum IRO a stat ani de zile goala si a plouat in buncarele alea. Acum sunt populate cu niste acceleratoare de la doua firme, total neoptimal. Cu cat ai mai multe firme, nu poti face interfete si se distruge eficienta unei sectii. Daca se strica un aparat, nu-i poti iradia pe toti cu celalalt aparat, a doua zi.
- Ati fost la IRO?
- Am fost. Medicii de la IRO sunt exceptionali, ii intalnesc la congrese, ii respect fantastic, dar trebuie sa va ganditi sub ce presiune nervoasa si responsabilitate lucreaza acesti oameni. Sunt vatamati prin solicitare, sunt ca niste piloti care toata ziua merg cu 900 km/h. Oamenii astia ar trebui si protejati, sunt oameni rari. Toti acesti profesori, cu niste ani de educatie in spate, au nevoie de oameni tineri in jurul lor, carora sa le poate transmite expertiza lor.
- De altfel ati si participat, pentru a nu stiu cata oara, la CONFER " Conferintele Institutului Regional de Oncologie Iasi.
- Prin CONFER am ajuns prima data la Iasi si am venit cu placere si a doua oara.. . Vin de fapt acum in fiecare an la Iasi si intotdeauna mai descopar o noua surpriza. Cred ca este cea mai importanta manifestare stiintifica oncologica din Romania, asa s-a cristalizat. Vin efectiv toate specialitatile: preclinic, clinic, sunt prezentate referate exceptionale. Ma bucur sa vad ca vin foarte multi tineri, care sunt ajutati sa tina conferinte si sa se valideze. Este o conferinta extraordinara, intr-un mediu cultural fantastic " bisericile si muzeele din Iasi, Palatul Culturii. Anul acesta am avut parte la Iasi de o mare bucurie: cu ajutorul domnului doctor Richard Constantinescu am avut prilejul sa consult un tratat renumit de anatomie " atlasul lui Godefridi Bidloo din anul 1685. Spre surprinderea mea, sistemul limfatic este foarte bine reprezentat in aceasta lucrare de mare importanta redescoperita aici, la Iasi.
- Care sunt noutatile in domeniu radioterapiei?
- In ultimele 10 ani a avut loc o dezvoltare rapida in concept prin introducerea notiunii de volum tinta si organe cu risc crescut la efectele secundare in radioterapie, dar si prin aparatura medicala de iradiere propriu-zisa, bazata pe progresele realizate in imagistica medicala. Tehnica de iradiere cu intensitate modulate (IMRT) permite azi obtinerea unor rezultate deosebite, vindecari in zona iradiata si reducerea efectelor secundare atat de temut in trecut.
- Ce ar trebui realizat in Romania?
- Prin tehnologie s-a ajuns la progrese mari. De exemplu, eu tot timpul pun problema " ca in oncopediatrie, radioterapia nu ar mai trebui permisa cu aparate vechi, trebuiesc aparate de ultima generatie, cu protoni, cu ioni, Cyberknife, Tomotherapy, aparate care ofera protectie maximala tesuturilor sanatoase. Copiii acestia trebuie sa supravietuiasca si vor trai peste 50 de ani dupa iradiere. Noi habar nu avem ce efecte secundare vor fi, pe viitor, daca nu sunt utilizate tehnicile protectoare ale tesuturilor normale sanatoase. La ora actuala, statistica din oncopediatrie, in Occident, arata ca 80% dintre copii cu cancer sunt vindecati, in timp ce in Romania, rata de supravietuire este in jur de 60%. Asta inseamna ca baza medicala trebuie imbunatatita. In afara de Cluj, unde doamna doctor Dana Cernea face o radioterapie dedicata oncopediatriei, nu exista in alta parte. Macar in centrele universitare, la Bucuresti, Timisoara si Iasi sa mai fie cate o sectie de oncopediatrie cu o radioterapie de calitate.

OANA BUGEAG
Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi | Departamentul de Comunicare si Marketing Universitar | [email protected]
(Sursa: news.umfiasi.ro)