Asociatia pentru Studiul Fenomenelor Aerospatiale Neidentificate (ASFAN): Clarvazatorii militari si extraterestrii (Autor: Dan D. Farcas)

(continuare)

Joe McMoneagle

Unul dintre cei ce au contribuit la explorarea presupuselor baze extraterestre despre care vorbea Pat Price a fost si Joseph McMoneagle (n.1946), numit clarvazatorul nr.1 al unitatii de spionaj militar prin vedere la distanta, unitate avand sediul la Fort Meade, Maryland. McMoneagle a reconfirmat recent ca cele mai multe sedinte in care clarvazatorii au vazut OZN-uri sau extraterestri au fost facute in afara unor cerinte ale vreunei agentii guvernamentale. Totusi, isi amintea ca, la un moment dat, in 1980, a fost solicitat de Air Force sa se concentreze prin clarviziune asupra unui obiect care zbura deasupra unei baze din blocul rasaritean. El a descris atunci un obiect cu aspect de farfurie, zburand cu 4000 mile pe ora, la o altitudine de 13.000 de picioare, si care a facut la un moment dat o schimbare de traiectorie de 90 de grade. Ulterior a aflat ca tinta, asupra careia Air Force obtinuse informatii si pe alte cai, avea viteza de 3900 mile pe ora, zbura la 11.000 de picioare si a facut acea intoarcere in unghi drept, exact cum spusese el. Clarvazatorii puteau explora si trecutul si, intr-o oarecare masura, scenarii de viitor. De pilda, intr-o sedinta de antrenament din octombrie 1983, Joe McMoneagle a fost implicat in observarea unui OZN, implicand si o intalnire cu un extraterestru, in apropiere de Clearwater Lake, Missouri, data fiind 27 martie 1973. O alta sedinta, din aceeasi perioada, a avut ca tinta Golful San Matias din Argentina, in 1981. Aici aparent un OZN a rapit militari de pe o nava. Pe langa Joe McMoneagle tinta a fost explorata si de clarvazatorul Tom Nance, folosind o tehnica diferita. Amandoi au dat descrieri concordante. Ulterior, in aprilie 1985, un alt clarvazator, antrenat de Ingo Swann, pe nume Bill Ray a primit drept tinta acelasi eveniment din golful San Matias, cu acelasi rezultat. In iulie 1982, Atwater i-a dat lui Joe McMoneagle drept tinta muntele Hayes din Alaska, unul dintre cele patru locuri in care Pat Price spusese ca ar exista baze subterane extraterestre. Intre altele, Joe a raportat:
- Totul e sub pamant, alimentat cu energie ca o uzina atomica. Nu am cuvinte potrivite sa descriu ce vad. Este prototipul a ceva. Nu pricep din partea tintei nicio intentie agresiva. Nu simt prezenta unor indivizi.
Programul militar de cercetare High Frequency Active Auroral Research Program (HAARP) are antenele sale la 100 mile sud-est fata de muntele Hayes. Asa ca uneori sedintele de clarviziune descriau ceva ca niste antene radio, sau ceva ce NSA (National Security Agency) ar vrea sa puna acolo. De fapt erau 3 posibilitati: una cea cu baze subterane OZN, alta cu un radar care vede dincolo de orizont, o a treia un sistem de tip HAARP. Aceeasi tinta, tot numai sub forma unei latitudini si longitudini, a fost data pe 24 noiembrie 1986 si altui clarvazator din echipa Stargate, numit Mel Riley. Descrierea lui a fost: varf triunghiular, cavernos in interior, tunele naturale, ca si cum ar fi o structura in interiorul muntelui, destul de impenetrabil, doua persoane plimbandu-se afara (imposibil de realizat un contact cu ei) si alte doua inauntrul structurii. O persoana sade intr-un loc circular, care semana cu o orga din cauza cheilor, butoanelor si comutatoarelor. E un soi de ecran sau monitor, dar nu se vede clar; entitatea de la consola pare a fi umana dar nu i se vad trasaturile fetei; pare destul de prietenos si ma invita sa-i observ actiunile la consola. Atwater, care a condus sedinta a mentionat ulterior ca atunci cand a vazut desenele lui Mel, care insoteau observatia, ele i-au amintit imediat de ceea ce spusese Pat Price despre un soi de osciloscop, un ecran rotund, pe care poti urmari niste semnale. Atwater a remarcat ca aceste sedinte, doua din multe altele, par sa confirme existenta acelor baze. Locatiile sunt descrise ca fiind bine camuflate, deci practic imposibil de descoperit. Obiectivul bazelor pare sa fie benign, implicand observatii, localizari, retransmisie si poate navigatie. Alte date par sa indice ca bazele ar putea sa nu fie ocupate tot timpul si sa fie conectate cu un obiect din spatiul cosmic. Ca si cum un soi de civilizatie ne-ar monitoriza, dar nu 24 de ore 7 zile pe saptamana. Artwater avansa ideea ca vizitatorii sunt foarte diferiti fata de noi.
- Poate tocmai de aceea sunt atat de rare contactele fizice cu extraterestrii. Raspunsul ar putea sta in cautarea contactului pe planuri mentale si spirituale, dincolo de limitarile adesea inguste ale realitatii fizice.
Una dintre calatoriile spirituale remarcabile facute de Joe McMoneagle, in cadrul unei sedinte de antrenament, a fost cea pe planeta Marte. In sedinta, condusa de Holmes Atwater, indrumatorul lui Joe a fost Robert Monroe. In camera izolata fonic si intunecata, pentru atingerea starii de clarviziune se incepea cu exercitiile de relaxare, eliminarea zgomotului din simturi, realizarea unui nivel special de excitare a cortexului si, odata atinsa aceasta stare, intrau in functie castile audio, care induceau o anumita frecventa EEG in creierul mediumului. Apoi schimbarile fiziologice erau urmarite prin electrozi plasati pe degetele mediumului. In pregatirea exercitiului de care vorbeam, Atwater scrisese pe un card Planeta Marte acum un milion de ani, a pus cardul intr-un plic mic si opac si l-a rugat pe Monroe sa puna plicul in buzunarul de la piept. Evident, nici Monroe, nici Joe McMoneagle nu stiau ce e in plic. Dupa ce relaxarea lui Joe a fost incheiata, Atwater i-a cerut sa foloseasca informatiile de pe card si i-a furnizat un set de coordonate geografice. Joe a inceput sa descrie un climat arid, apoi, intors in timp acum un milion de ani, a spus ceva de postefectul unei probleme geologice majore. Cand i s-a cerut sa se intoarca si mai mult in timp, pana inaintea acestei probleme, a spus ca e total diferit si ca vede umbra unor persoane foarte mari. Umbra avea sensul ca persoanele nu mai existau. Cerandu-i-se sa se intoarca si mai mult, pana unde acestia existasera, Joe a vorbit de indivizi foarte mari care purtau haine foarte stranii, dand si multe alte detalii despre o veche rasa fortata sa-si abandoneze planeta in urma unui dezastru cataclismic. I s-a cerut apoi, prin coordonate, sa descrie opt structuri neobisnuite din zona. Atwater abia acum i-a spus lui Bob Monroe ca Joe e pe Marte. La un moment dat, Joe ar fi fost chiar in contact telepatic cu un martian. La ora actuala, Joe McMoneagle isi conduce propria companie de clarviziune si a publicat cateva carti. El spune ca a vazut OZN-uri si extraterestri in mai multe sedinte. Acestia ar purta un costum protector mulat pe corp si i-ar fi declarat ca OZN-urile sunt pentru calatorii scurte, iar deplasarea pe distante mari s-ar realiza prin plierea spatiului.

Lyn Buchanan

Una dintre personalitatile implicate in utilizarile militare ale vederii la distanta a fost si Leonard Lyn Buchanan. La fel ca mai toti clarvazatorii militari, in cursul exercitiilor de instruire a fost trimis si el sa vada OZN-uri, extraterestri, planeta Marte etc. Mai mult, intr-un interviu dat in anul 2000 jurnalistului Jim Marrs, Buchanan i-a marturisit ca ar fi fost, el insusi, victima unei rapiri OZN, in care ar fi exersat chiar conducerea unei astfel de nave, doar prin suprapunerea palmelor pe un panou. Fiind militar, a decis sa raporteze cazul superiorilor sai. Peste o saptamana, era undeva, la etajul al saptelea al Agentiei de Informatii al Apararii. Urma sa fie interogat de doi functionari pe care de altfel ii cunostea si care erau la curent cu activitatile pe care el le desfasura. Prima ipoteza la care Lyn s-a gandit ca vor sa se convinga ca nu a luat-o razna. Dar se pare ca nu aceasta era problema. Cei doi erau extrem de interesati de un singur detaliu: cum arata panoul de comanda si cum se lucra cu acesta. Lyn a inteles ca, foarte posibil, cineva poseda un astfel de panou de comanda si nu stia cum sa-l foloseasca. Dupa un timp, aflat intr-o misiune, s-a intalnit cu un fost coleg de militarie, pe care nu-l mai vazuse demult. In cursul discutiilor, l-a intrebat cu ce se mai ocupa. Atunci colegul l-a intrebat ce tip de autorizare are si, cand a aflat, a spus ca va cere permisiunea sa-i arate ce anume face. Primind aprobarea, prietenul l-a dus intr-un atelier plin de resturi, rezultate dintr-o coliziune. Dintr-o data Lyn a zarit un panou de comanda cunoscut si a exclamat: - Oh, asta-i dintr-un OZN, nu-i asa?
Intr-o clipa, a aparut un colonel care i-a dat afara pe amandoi din incapere, amenintandu-l pe Lyn cu pedeapsa capitala daca va dezvalui locatia sau alte detalii. Lyn Buchanan s-a retras din armata la implinirea termenului. El a sprijinit ulterior politia, FBI, ca si alte agentii, in localizarea unor persoane disparute, infiintand si o companie in acest scop. El si-a descris participarea la experimentele de vedere la distanta intr-o foarte interesanta carte, publicata in 2003 si - in versiune romaneasca - in 2008, cu titlul AL SAPTELEA SIMT.

Courtney Brown

Un personaj pitoresc, aparut ceva mai tarziu in aceasta galerie, este Dr. Courtney Brown. El a fost, din 1986, sociolog si profesor de politologie la Universitatea Emory din Atlanta (Georgia), urmand si cursuri de meditatie transcendentala, dupa care, incepand din 1991, a fost antrenat in tehnicile de clarviziune de catre maiorul Ed Dames, participant la proiectul Stargate. Brown a urmat si cursuri la Institutul Monroe de Stiinte Aplicate, unde a obtinut in 1996 un masterat in clarviziune, dupa care a inceput el insusi sa predea la acel Institut. In 1995, Brown a infiintat si a devenit director al The Farsight Institute, din Atlanta, Georgia, in care promova o forma avansata a tehnicilor de clarviziune deja cunoscute, numita Scientific Remote Viewing (SRV). Tehnicile puse la punct in anii saptezeci si optzeci, dezvoltate apoi de Brown prin SRV, au reconfirmat faptul ca aproape orice persoana putea, dupa un antrenament specific de circa doi ani si cu ajutorul unor dispozitive tehnice speciale, sa devina clarvazator (remote viewer), capatand insusirea de a depasi barierele spatiului si ale timpului. Obiectivul tehnicii SRV este sa se obtina informatii fara a utiliza cele cinci simturi. Cel antrenat depaseste cenzura mintii constiente, ramanand treaz, intr-o stare alterata a constiintei, dar nu in transa. La inceputul unei sedinte, subiectul primeste doua numere, fiecare de patru cifre, numere generate la intamplare. Aceste numere nu au sens pentru mintea constienta a clarvazatorului, dar un nivel intermediar, special antrenat, le va interpreta drept coordonatele punctului care trebuie explorat. Primele explorari sunt totdeauna de calibrare, in care tintele sunt pamantene si relativ banale. Doar indrumatorul stie daca la sedinta care tocmai incepe va urma investigarea unei tinte pamantesti sau nepamantesti, a unui obiectiv banal si binecunoscut sau a unuia iesit din comun. Descrierea tintelor pamantene, de cate ori a fost inclusa in program, a corespuns foarte bine cu realitatea. Cand Courtney Brown s-a apropiat de aceste tehnici, exista deja un grup de clarvazatori care se straduiau sa obtina, prin tehnicile de vedere la distanta, date despre OZN-uri si despre ocupantii acestora. Dupa ce Brown a trecut el insusi prin toate fazele de instruire ale unui medium si a completat aceste tehnici cu altele noi, a reusit, dupa afirmatia sa, un numar de spectaculoase explorari cosmice, pe care le-a detaliat in cartile sale Cosmic Voyage - Scientific Discovery of Extraterrestrials Visiting Earth (1996) si Cosmic Explorers: Scientific Remote Viewing, Extraterrestrials, and a Message for Mankind (1999). In esenta, el afirma ca a intalnit, prin astfel de tehnici, reprezentanti ai unor rase diverse de extraterestri si s-a convins ca unii dintre acestia se gasesc la ora actuala pe Pamant. Sedintele de clarviziune au vizat si informatii privind rapirile de oameni efectuate de OZN-uri. Courtney Brown afirma ca a observat astfel, in decursul mai multor sedinte, discuri aparent metalice, in care calatoresc omuletii cenusii, si ca a asistat la rapirea unei femei care a fost levitata prin fereastra casei de catre o raza de lumina si urcata pana intr o nava, unde a fost supusa unor manipulari cu finalitate reproductiva, confirmand in acest sens detaliile din investigatiile lui Budd Hopkins, Prof.David Jacobs, sau Prof. John Mack. El comenta ca tehnicile de clarviziune pot aduce informatii complementare celor provenind de la victimele rapirilor. Atat Dr. Brown cat si multi alti clarvazatori de la Farsight Institute, atunci cand si-au ales drept tinta obiective avand legatura cu extraterestrii, au obtinut informatii care, chiar daca sunt greu de crezut, s-au confirmat oarecum reciproc. Potrivit lor, Pamantul este controlat de multa vreme de reprezentantii unor civilizatii extraterestre, care insa se feresc sa intre in contact cu noi deoarece considera ca suntem inca insuficient dezvoltati si trebuie sa ne mai maturizam. Principala rasa de extraterestri careia i s-a incredintat misiunea sa ne supravegheze ar fi cenusiii, acei omuleti de circa 1 - 1,30 metri, fara par, cu ochii mari si hipnotici, pomeniti in foarte multe rapoarte asupra rapirilor. Concluzia unor lungi procese verbale, proprii tehnicilor SRV, intocmite in urma calatoriilor lui Brown ar vrea sa ateste ca cenusiii reprezinta o societate mult mai evoluata decat cea pamanteasca, dar o societate care a ajuns intr-o fundatura in care se zbate fara sa stie prea bine care este iesirea. Ei sunt de mai multe feluri, unii mai primitivi, altii mai evoluati. Cu ere in urma, au fost o rasa egoista, agresiva sexual, neinteresata de interesul colectiv, ceea ce a dus la o catastrofa ecologica. La ora actuala una dintre problemele lor este relativa sterilitate (la un moment dat cica au devenit chiar asexuati) ceea ce ar putea duce la extinctia biologica a speciei. Din acest motiv rapesc oameni, folosind femeile pamantene ca mame purtatoare pentru viitoare generatii de cenusii creati prin inginerie genetica, amestecand si anumite gene pamantene intre cele ale lor. O alta informatie obtinuta astfel de C. Brown a fost ca cenusiii au o constiinta colectiva, ca si cand ar fi partile unui mare organism care gandeste cu o singura minte, indivizii nefiind decat executantii deciziilor acestei minti. Spre deosebire de ei, la oamenii pamanteni fiecare individ este imprevizibil, capabil sa-si gandeasca viitorul in felul sau. Pe de o parte, cenusiii afiseaza o superioritate fata de oameni, de pilda cu ocazia rapirii lor si a experimentelor la care ii supun, pe de alta parte insa, invidiaza oamenii pentru individualitatea lor marcata si chiar se tem de ei. Pe viitor cenusiii spera ca sa se foloseasca de oameni nu doar la regenerarea biologica a rasei lor ci si pentru a castiga si ei o constiinta individuala. Cenusiii nu sunt inca pregatiti sa intre in contact in mod oficial cu omenirea, de la egal la egal, pe plan fizic. Pe plan telepatic exista insa deja diverse contacte dar cenusiii sunt tulburati de intensitatea neobisnuit de puternica a sentimentelor omenesti receptionate astfel. In mai multe sedinte de clarviziune, Courtney Brown s-a vazut transpus intr-un taram indepartat, intr-o cladire imensa, metalizata, in forma de turn. In interiorul cladirii vedea o multime de fiinte umanoide, cu pielea deschisa, capul chel, imbracate in camasi lungi si pelerine albe. A inteles ca se afla la sediul Federatiei Galactice. Asa cum atesta cei care au experimentat tehnicile de clarviziune sau extracorporalitatea, un medium dedublat vede si aude ce se petrece in zona pe care o exploreaza, fara a fi el insusi vazut sau auzit. Spre surprinderea sa, la sediul acestei Federatii Galactice, C. Brown a constatat ca nu doar vede ce anume se petrece in jur ci este vazut la randul lui. Fapturile l-au intampinat si l-au salutat, spunandu-i ca sunt bucurosi ca si noi am sosit in sfarsit. Este condus la un personaj de vaza, cu o statura impunatoare si infatisare de Buddha (la un moment dat autorul ajunge la concluzia ca ar fi chiar personajul incarnat odinioara in intemeietorul religiei budiste). Acesta ii spune ca oamenii pamanteni sunt deocamdata brutali si indisciplinati; ei vor trebui sa treaca prin transformari importante inainte de a putea incepe calatoriile cosmice si inainte de a intra in contact nemijlocit cu reprezentantii altor civilizatii. Deocamdata evoluam suparator de incet; dar toate aceste civilizatii asteapta rabdatoare deoarece, in sens galactic, ele conteaza in viitor pe contributia noastra. Brown a mai aflat ca Federatia Galactica este un organism care reuneste foarte multe civilizatii din Galaxia noastra, intre care si pe cea a cenusiilor cei atat de frecvent mentionati in rapoartele despre rapirile OZN. Dar exista si civilizatii care nu au dorit sa intre in Federatie sau care nu au fost primite. Locuitorii lumilor care tin de Federatie au o constiinta mult largita fata de cea a oamenilor, acesti locuitori existand in permanenta, simultan, si in lumea fizica si in cea transcendenta. Atingerea acestei stari de catre toti pamantenii ar fi una dintre conditiile acceptarii noastre ca membri. Federatia nu va rezolva problemele de tranzitie ale civilizatiei pamantene dar ne va putea da un oarecare ajutor daca vom sti cum sa i-l cerem. I s-a mai spus, intre altele, ca tehnicile de clarviziune constituie deocamdata pentru omenire singura cale de a intra in legatura, din proprie initiativa, cu civilizatiile extraterestre. Omenirea ar trebui sa-si pregateasca in acest sens ambasadori la Federatia Galactica, ambasadori care sa fie antrenati intensiv prin tehnici specifice, de tipul SRV. Cea mai surprinzatoare concluzie, la care Courtney Brown ajunge la sfarsitul investigatiilor sale, este ca Federatia Galactica constituie inainte de toate o organizatie de pe un alt taram, o organizatie a unei lumi invizibile, eterice, transcendente. O faptura din aceasta lume ii spune:
- Fiinte fizice nu ar fi in stare sa coordoneze Galaxia. Desi lumea fizica este cea a adevaratei existente, a progreselor individuale si colective, a realizarilor majore, ea este o lume temporara in care spiritele petrec un timp limitat dupa care se intorc in perenele sfere astrale.

Sursa: asfanufo.ro