Marea Sarbatoare a Intrarii Domnului in Ierusalim are loc in duminica dinaintea Invierii Domnului (a Sfintelor Pasti), ziua fiind cunoscuta si sub numele de Duminica Floriilor. In aceasta zi crestinii sarbatoresc intrarea Mantuitorului Isus Christos in Ierusalim, inainte de patimile si Invierea Sa. Intrarea Domnului in Ierusalim este singurul moment din viata Sa pamanteasca in care a acceptat sa fie aclamat ca Imparat, desi nu purta nici hlamida imparateasca de purpura, nici coroana de aur pe cap, si nu avea nici paza de osti pamantesti, cum spune parintele Ilie Cleopa, in vol. Predici la Praznice Imparatesti (1996). Doua sunt motivele pentru care Mantuitorul si-a facut o intrare triumfala in vechea cetate a Ierusalimului, potrivit parintelui Cleopa. A venit Christos la Ierusalim pentru a patimi moarte de cruce de bunavoie pentru mantuirea lumii. Apoi, pentru a se implini prorociile din Vechiul Testament, sa fie recunoscut dupa Lege ca este Mesia, Mantuitorul lumii. Poporul il intampina pe Isus cu ramuri de finic si de maslin, strigand:
- Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus! (Matei 21, 9).
Intra astazi Christos cu slava in Ierusalim, ca un Imparat, ca sa imparateasca in veci peste ingeri si peste oameni. Vine sa arate lumii ca El singur este adevaratul Imparat si Mantuitor. Vine Christos in Ierusalim sa se dea de bunavoie in mainile carturarilor si fariseilor plini de zavistie si rautate, care cautau sa-L omoare. Vine Mantuitorul spre patima de bunavoie, ca sa fie vandut de ai Sai in mainile dregatorilor, sa fie rastignit pe cruce si sa moara pentru mantuirea noastra, iar a treia zi sa invieze, arata parintele Cleopa in Predica la Duminica Floriilor.
Pentru faptul ca multimea din cetatea Ierusalimului l-a intampinat pe Mantuitor cu ramuri de finic, in Biserica Ortodoxa in aceasta zi sunt impartite credinciosilor ramuri de salcie binecuvantate. Incepand cu ziua de Florii (Duminica Intrarii in Ierusalim a Domnului) se intra in ultima saptamana a Postului Pastilor, numita Saptamana Patimilor (Saptamana Mare), in care crestinii se pregatesc sa intampine marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului Isus Christos. In aceasta saptamana, de duminica si pana vineri, se savarsesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineata (Utrenie) facute seara asa cum se face in cadrul privegherilor. Deniile difera insa si de slujbele de priveghere si de Utrenii, prin faptul ca aceste slujbe cuprind cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti. In timpul unui an bisericesc, Deniile se savarsesc numai in doua saptamani, in timpul Postului Pastilor: miercuri si vineri in saptamana a cincea, miercuri fiind Canonul Sfantului Andrei, adica o slujba de dimineata, o Utrenie, in care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, incadrat in slujba de dimineata, in slujba Utreniei, care se face seara. Tot Denii se numesc si slujbele din ultima saptamana din Post, Saptamana Mare. Slujbele care incep in seara din Duminica Floriilor si continua in serile de luni, marti, miercuri, joi si vineri din Saptamana Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adica slujbe de dimineata, facute seara.

Sursa: Agerpres