Revista Magazin informeaza: Revista RUFOR (1994-1996) (Autor: DAN D. FARCAS)
Am mentionat, intr-un episod anterior, ca, la initiativa lui Calin Turcu, a functionat, incepand din 1974, un grup informal, autointitulat RUFOR (prescurtare dupa Romanian UFO Researchers -Cercetatorii romani OZN), care a publicat, intre 1979 si 1986, 27 de numere ale unei reviste samizdat cu acelasi nume: RUFOR. Aceleasi persoane au luat, in 1994, initiativa sa tipareasca o revista adevarata, cu continut ufologic, care sa fie difuzata pe tot teritoriul Romaniei. Ea a avut 21 de numere, aparute lunar, primele opt intr-o forma tabloid, iar restul ca o revista A4, numerele: 1-13 in 1994, 14-19 in 1995 si 20-21 in 1996. Revista a fost realizata in orasul Targu Mures, redactor-sef fiind Peter Leb. Din pacate, conjunctura nu era favorabila pentru o astfel de publicatie, intre altele si datorita unor distribuitori incorecti, astfel incat aparitiile a trebuit sa fie intrerupte din motive economice. Practic toate numele importante din ufologia din Romania au participat la publicatie. Majoritatea articolelor priveau cazuri din strainatate, incluzand rapiri sau cazuri cu conotatii religioase. Au fost totusi si destul de multe cazuri romanesti inedite, dintre care rezum cateva mai jos. In numarul 9 al revistei RUFOR, Ervin Keresztes, presedintele unei societati de studii interdisciplinare din Sfantu Gheorghe (Covasna), relateaza cazul Dr. A, medic comunal pe care autorul il cunostea de 10 ani, un intelectual echilibrat, cu o biblioteca de mii de volume si care obisnuia sa-si petreaca vacantele in Delta Dunarii.

Viziuni hipnogene?

Pe 22 octombrie 1992, pe bratul Sfantu Gheorghe, in apropierea kilometrului 29, Dr.A pescuia impreuna cu cumnatul sau H.L., cand au fost prinsi de o furtuna. In mijlocul fulgerelor, dupa o explozie puternica s-au trezit in mijlocul unei sfere luminoase, avand diametrul de circa 5 metri, cu un contur bine delimitat. Si-au pierdut capacitatea de perceptie a timpului, dar si al perceptiei senzoriale, fiind orbiti de lumina puternica. Dupa ce si-au revenit, Dr.A a ramas cu o cicatrice de 3,5-4 cm diametru pe obrazul stang, care a disparut in cateva zile, ca si cu o alta cicatrice, pe ceafa, lunga de 9,5 cm, care a persistat mai mult. A avut si dureri acute de esofag saptamani la rand. Revenit in delta, pe 9-10 aprilie 1993, in acelasi loc, i-au aparut o serie de viziuni hipnogene, la pragul dintre somn si realitate. Constiinta fiind mereu prezenta, martorul le-a inregistrat in memorie. El a observat, in aceste viziuni, persoane cu capul mare, diform, care aveau ochii galbeni ca ai unei pisici. Comunicau telepatic, sau prin mesaje scrise, ca si prin texte hieroglifice. Dr. A mai preciza:
- Conform parerii mele subiective, aceste entitati se aflau in interiorul constientului meu.
A incercat autohipnoza regresiva pentru a debloca amintirile ascunse ale intalnirii sale, dar fara succes. Ervin Keresztes inclina sa crediteze teoriile lui Jung ca martorii au avut acces, prin trauma suferita, la arhetipurile curente, privind rapirile OZN, din inconstientul colectiv. Un semn de intrebare, in opinia sa, sunt cicatricele, care ridica suspiciunea ca a fost totusi mai mult decat atat. Acelasi Dr.A a gasit, la km 84, ingropat aproape complet in malul argilos un obiect metalic in forma de piramida, inalt de 11,3 cm, cu un volum de 200 cmc si o greutate de 1,38 kg, care a ajuns la anchetator pe 20 iulie 1993. Buletinul de analiza spectrografica 194/12.07.1994 al laboratorului PLASMOTERM din Tg.Mures a stabilit ca obiectul era 99,9% crom, 0,02% vanadiu si urme de mangan si siliciu. In aceeasi zona, aceleasi persoane au mai raportat si alte fenomene anormale: disparitia unor obiecte din fata ochilor martorilor, un zid de apa inalt de 1,5 metri care impiedica apropierea barcilor etc. In numarul 11 al RUFOR, Calin Turcu a publicat un articol cu extrase dintr-o documentatie detaliata, intocmita in limba maghiara, de Kósa-Kiss Attila si tradusa in limba romana de Lelia Daniel. Kósa-Kiss Attila, nascut in 1954, locuieste in orasul Salonta, din vestul Romaniei. El a absolvit o scoala postliceala hidro-meteorologica si era in 1994 tehnician responsabil cu protectia calitatii apelor in oras. In acelasi timp, era si astronom amator, membru al AAVSO (American Association of Variable Star Observers) si al altor asociatii de profil, participant la EQLP (Earth Quake Light Project) si autor al unui mare numar de articole, publicate in Germania, Franta, Austria, Ungaria, Cehia, Rusia etc. In documentatia amintita mai sus, astronomul amator (spre deosebire de cei profesionisti) nu se teme sa recunoasca faptul ca, din 1973, de cand face observatii, a vazut si OZN-uri. Din documentatia sa au fost publicate extrase si in saptamanalul de limba maghiara ERDÉLYI NAPL ", nr. 3/1994. Kósa-Kiss relateaza ca, pe 16 iunie 1973, la ora 22:15, a vazut deasupra casei, pe cer, doua puncte luminoase, asezate unul langa celalalt, la aceeasi inaltime, estimata la 3 kilometri si distantate cam cat diametrul Lunii. Ambele aveau magnitudinea stelei Sirius (cea mai stralucitoare stea de pe cer). Dupa circa un minut, cele doua lumini s-au inaltat si stralucirea lor a crescut, pana la cea a Luceafarului, dupa care tandemul s-a rasturnat, a coborat oblic spre dreapta si a disparut in spatele casei.

Doua obiecte luminoase

O alta observatie a avut loc pe 28 februarie 1978. Cand s-a inserat, martorul a vazut, de la statia de apa a orasului, sub un cer innorat si deasupra campului acoperit de zapada, doua lumini, la circa un kilometru si la inaltimea stalpilor electrici. Periodic, cele doua surse deveneau cand foarte luminoase, cand paleau. Dupa 10 minute, Kósa-Kiss s-a gandit sa lanseze un semnal: a aprins si a stins cu repeziciune lumina exterioara a statiei, apoi s-a deplasat, cu lanterna deasupra capului, spre misterioasa sursa. Nu a facut decat cativa pasi si a vazut ca luminile s-au intensificat, au capatat culoarea untului, apoi, ridicandu-se au pornit lin si direct spre martor, pastrand distanta dintre ele. Asa cum scrie martorul:
- Cum luminile se apropiau din ce in ce mai mult, era clar ca deasupra mea zbura un mecanism (sau obiect) urias, fiindu-mi totusi imposibil sa-i definesc forma. Lumina surselor ar fi putut asigura iluminarea unui stadion. Luminile pareau a porni din interiorul unor enorme tuburi rotunde (sau conducte) si imprastiau aerul, orizontal, inaintea lor. Cand au ajuns exact desupra mea, la vreo 400 de metri inaltime, nu am mai putut vedea nimic altceva decat cele doua reflectoare. Probabil ca ceva le lega, deoarece, foarte aproape de aceste tuburi, se afla si o lampa de un rosu inchis. A zburat deasupra mea cu un zgomot abia perceptibil, ca un bazait fin si discret. In circa 3 minute a traversat cerul si a disparut in directia sud-vest. Toata observatia a durat intre 19:05 si 19:20. Pe 27 august 1992, la ora 22.21, Kósa-Kiss a vazut un obiect usor alungit, de un galben sters, in constelatia Pegas, la o inaltime estimata la 3000 de metri. Parea ca se apropie " de altfel, se auzea si un zgomot fin - apoi a pornit-o orizontal spre stanga, ajungand in cinci secunde in constelatia Perseu. Bazaitul s-a transformat in zgomot, iar intensitatea luminii s-a marit. Martorul a orientat spre obiect un telescop Zeiss, care mareste de 52 de ori. Obiectul, care ocupa jumatate din campul vizual, avea forma unei capsule.
- Apoi a capatat forma de sfera inconjurata cu un fel de halou. La cateva clipe dupa aceasta, luminozitatea sa a atins apogeul, stralucind viu, ca Luna aflata in primul patrar, apoi a parut sa se micsoreze, distingandu-se pe suprafata sa 8-10 lampi sau ferestre mici.
Din acest moment martorul a privit obiectul cu ochiul liber. Luminozitatea si zgomotul s-au diminuat, iar obiectul s-a intors cu 140 de grade, coborand oblic spre dreapta. Mai multe sute de persoane au sesizat zgomotul ireal de puternic si multi au iesit din case sa vada ce se intampla. Astronomul era convins ca nu putea fi nici un obiect pamantesc si, cu atat mai putin, un fenomen de origine naturala.

Sursa: revistamagazin.ro