medlive.hotnews.ro: Dr. Letitia Dobranici, vicepresedintele Societatii Romane Alzheimer: Exersarea memoriei nu previne in mod clar boala Alzheimer. Maladia care nu ii iarta nici pe cei destepti (Autoare: Cristina Bobe)
Nimeni nu a invatat pe de rost mai mult decat actorii de teatru. In pofida unui exercitiu de o viata, cazurile de Alzheimer printre actori sunt numeroase, iar lor li se adauga numele a sute de intelectuali. Mai mult, daca am trai suficient, probabil ca toti am avea Alzheimer. De ce? Pe masura ce durata vietii noastre creste, organismul se degradeaza. Citate precum: Imi aduc aminte de un om cu o memorie fabuloasa, dar am uitat ce anume stia ne vor caracteriza tot mai mult.
MedLive: Cum se explica prezenta bolii Alzheimer la persoanele care isi solicita foarte mult memoria, prin natura profesiei lor?
Dr. Letitia Dobranici: Nu este un factor cauzal direct. Lipsa exersarii memoriei nu duce la Alzheimer. Exersarea memoriei poate prelungi timpul in care ne dam seama ca pacientul are Alzeimer. Un om destept, chiar daca pierde multe sinapse, o sa aiba un potential restant care il va face sa fie functional mult timp dupa debutul bolii, pentru ca boala debuteaza cu 10 ani inainte sa apara primul semn. Modificarile care apar in creier la Alzheimer, placile de amiloid, ghemurile neurofibrilare, preced tabloul clinic, adica declansarea bolii asa cum o vedem noi in afara, cu 10-15 ani inainte.
MedLive: Din ce cauze dispar aceste sinapse?
Dr. Letitia Dobranici: Din cauza aglomerarilor de amiloid. Imaginati-va o pasta care se scurge, se acumuleaza si blocheaza toate circuitele neuronale. Se adauga si excitotocina, niste toxine care vin din afara celulei si le omoara. In loc sa fie legaturi frumoase, line intre neuroni, se incalcesc si fac un fel de scurtcircuit. De ce se intampla asta? De ce apare tensiunea, de ce apare diabetul? Nici macar atata lucru nu stim la ora actuala. Bolile, in special cele neurodegenerative, au cele mai putine raspunsuri si e firesc. Nu ai cum sa faci experiemente pe creierul uman. In afara faptului ca e cel mai complex, nu e etic.
MedLive: Dar s-a descoperit o legatura directa intre memorie si Alzheimer?
Dr. Letitia Dobranici: O legatura directa intre Alzheimer si memorie este mult spus. Ideea ca exersarea mintii previne boala Alzheimer pleca de la descoperirea plasticitatii creierului si a rezilientei. Pana acum se stia ca odata ce mor, celulele nu se mai refac. Intre timp lucrurile au evoluat. S-au descoperit NGF, adica Nerve Growth Factor. Apoi a fost descoperita plasticitatea sinapselor. Exista culturi de celule carora, daca le dai anumite substante, observi ca incep sa faca conexiuni. Capacitatea de a face conexiuni (sinapse) cu neuronii din jur da nastere acestui concept de plasticitate neuronala. Pe de alta parte, rezilienta inseamna cat poti sa stresezi un creier, prin orice mijloc (chimic, fizic, electromagnetic), iar el sa reziste, astfel incat cu neuronii restanti (cei care nu au murit) sa faca conexiuni care sa compenseze pierderea neuronala determinata de factorul agresor.
MedLive: Care este cel mai precoce semn al bolii Alzheimer?
Dr. Letitia Dobranici: Cea mai precoce modificare nu este atat pierderea memoriei, care se conserva mult timp uneori (mai ales cea de lunga durata), cat incapacitatea de a invata lucruri noi, in ciuda repetitiei. Dar vreau sa va spun un lucru, pentru ca multa lume spune ca si-a exersat memoria, ca a facut integrame etc. Ce inseamna exercitiul de memorie ca sa aiba importanta? Inseamna cel putin 30-60 de minute pe zi de exercitii cu grade sporite de dificultate. Daca am facut cinci sudoku si doua integrame nu inseamna ca am facut exercitii.
MedLive: Ce tip de exercitii pentru memorie ar trebui facute timp de 60 minute pe zi?
Dr. Letitia Dobranici: Sunt exercitii speciale. Acum exista si casete, DVD-uri, programe online. Exista astfel de joculete si pe Facebook. Principiul este urmatorul: exercitiile pe care le rezolv cel mai greu si de care as vrea sa scap, exact acelea trebuie facute.
MedLive: In boala Alzheimer se pot uita si sentimente, trairi?
Dr. Letitia Dobranici: In cele din urma, da. Ultimul semn, care preconizeaza ca sfarsitul nu e departe, este ca pacientii nu mai zambesc, nu mai raspund la atingere. Pierderea zambetului anunta finalul existentei, desi afectele se pastreaza foarte mult timp. La fel, trasaturile negative de personalitate sunt accentuate. Daca ai fost un zgarcit, vei fi si mai zgarcit, daca ai fost gelos, poti sa faci crize de gelozie etc. Se exacerbeaza anumite instincte si trasaturi.
MedLive: Biologic, ce anume cauzeaza pierderea zambetului?
Dr. Letitia Dobranici: Dementa Alzheimer este o dementa corticala. Straturile superioare, neocortexul sunt primele care degenereaza. Exista si demente profunde, cum ar fi cele subcorticale. Sistemul limbic, adica emotiile, trairile noastre sunt undeva mult mai profund decat scoarta cerebrala. Boala debuteaza prin pierderea neuronilor neocortexului, dar atinge si sistemul limbic, hipocampul. In acel moment se pierde inclusiv capacitatea, aproape instinctiva, de a zambi.
MedLive: Cu ce boli este confundata cel mai des maladia Alzheimer?
Dr. Letitia Dobranici: Cu tulburarile cognitive severe din cadrul unui delirium, a unei depresii severe, a unei anemii, unei deficiente de vitamina B 12, unei hipotiroidii, o tumora localizata central toate au un potential reversibil si pot mima dementa. Tulburarile de memorie din cadrul depresiei severe seamana extrem de mult cu Alzheimer, mai ales daca apar la un pacient varstnic.
MedLive: Caror persoane li se poate intampla sa sufere de Alzheimer?
Dr. Letitia Dobranici: Oricui. Sigur ca exista nisti factori de risc. Dupa datele din America, o persoana din 8, peste 65 de ani, face Alzheimer. E un numar colosal. Traumatismele craniene, insotite de pierderea cunostintei, depresia, factorii cardiovasculari (colesterol crescut, hipertensiunea si hipotensiunea arteriala), metabolici (diabet) pot conduce la precipitarea debutului sau la o forma mai agresiva a bolii, dar sunt suficienti oameni care spun, la fel ca si oncologii, ca daca am trai suficient de mult, am muri toti de cancer. Asa este si in cazul bolii Alzheimer. Daca am trai toti suficient de mult, probabil ca toti am avea Alzheimer.
MedLive: Pentru ca si creierul, alaturi de intregul organism, imbatraneste?
Dr. Letitia Dobranici: Da. Fie ca e vorba de atrofie, hidrocefalie sau de alte manifestari in interiorul creierului, mai devreme sau mai tarziu se prierd celule neuronale si sinapse.
MedLive: Inteleg ca aceiasi factori de risc pot contribui la declansarea mai multor boli, printre care si Alzheimer.
Dr. Letitia Dobranici: Da. Acum lupta este sa le depistezi cat mai precoce, inainte de faza clinica, nici macar preclinica. Pentru asta trebuie sa gasesti biomarkeri. Un biomarker este o substanta naturala, din corp, care, masurata, poate sa iti prezica cand creste sau cand scade debutul unei anumite boli. Asa cum este glicemia pentru diabet si colesterolul pentru dislipidemie. Toata nebunia acum este de a gasi biomarkeri pentru Alzheimer. S-au gasit, au fost incercari, dar nu sunt suficient de specifici, nici suficient de sensibili.
MedLive: Am inteles ca si varsta de la care boala incepe sa se instaleze are tendinta de a scadea.
Dr. Letitia Dobranici: Nu cred ca este adevarat ce s-a scris in legatura cu subiectul acesta. 10% din totalul bolnavilor de Alzheimer au un debut al bolii sub 65 de ani. Incidenta bolii creste pe masura ce mai trec cinci ani de viata dupa 65 de ani. 90% din toate cazurile de boala Alzheimer sunt dupa 65 de ani si numai 10% sunt persoane mai tinere. Exista si cazuri diagnosticate foarte devreme, unii spun la 27 de ani, altii la 17 ani. Aici nu ar trebui confundat diagnosticul cu boala reala. Unii dintre cromozomii implicati in genetica bolii Alzheimer, cum ar fi cromozomul 21, este implicat si la sindromul Down. E foarte probabil ca cei diagnosticati cu Alzheimer la 17 si 27 de ani sa fi fost pacienti cu sindrom Down, carora la autopsie le-au gasit modificari specifice bolii Alzheimer.
Medlive: Confirmati faptul ca se inmultesc cazurile de boala Alzheimer?
Dr. Letitia Dobranici: Doar se diagnosticheaza mai repede. In plus, odata cu cresterea sperantei de viata, ne asteptam la o explozie a cazurilor diagnosticate cu dementa.
MedLive: A crescut speranta de viata?
Dr. Letitia Dobranici: Da si mai este o teorie: daca ce mancam ne imbolnaveste sau nu, daca aditivii alimentari duc la boala. Sigur ca FDA (Food and Drug Administration) neaga cu desavarsire acest lucru. Pe de alta parte, unul dintre tratamentele destinate simptomelor bolii Alzheimer este un blocant de receptor glutamatergic, un neuromediator excitator, care se leaga de un receptor si face excitatie. Acesta este un lucru bun, dar daca este in exces devine toxic si omoara celula. Atunci, pentru a trata aceasta boala, trebuie sa blochezi acel receptor, astfel ca atunci cand vine glutamatul sa nu i se mai permita intrarea in celula. Pe de o parte facem medicamente care sa blocheze receptorii acestia, pe de alta parte mii de mancaruri contin MSG(monoglutamat de sodiu), aspartam si inca zeci de alti produsi, care ar creste cantitatea de glutamat. Si atunci din ce in ce mai multi cercetatori imbratiseaza teoria aceasta. Raspunsul cinic ar putea sa fie ca nu exista studii care sa confirme acest lucru, dar nu exista nici studii care sa il infirme. Nu s-au facut astfel de studii.
MedLive: In 2050 vor exista 100 milioane de persoane cu maladia Alzheimer, potrivit Alzheimer Disease International. Nicio tara nu este pregatita sa faca fata unei asemenea crize. Ce resurse ar trebui sa aiba o tara ca sa fie pregatita pentru o astfel de criza?
Dr. Letitia Dobranici: In prezent costa atat de mult boala aceasta, incat e imposibil sa o sustii chiar si la momentul actual. Ingrijirea bolnavului costa enorm. Ingrijitorii sunt, in acest caz, cea mai importanta resursa. Ei pierd, in medie, cam 22 de ore pe saptamana, astfel ca fie renunta la serviciu, fie refuza promovari deoarece isi dau seama ca nu pot face fata. De multe ori ingrijitorii fac depresii, au nevoie de concediu medical, nu mai dau randament. Toate lucrurile acestea se calculeaza. Medicatia costa foarte putin in comparatie cu ingrijirea bolnavului. Ajutorul ar trebui sa constea in servicii. La noi nu exista centre de zi pentru bolnavii cu Alzheimer, unde sa poti lasa pacientul cat timp ingrijitorul are diferite treburi de rezolvat. Nu exista un centru de noapte, un centru de weekend. In Romania este necesara adoptarea unui program national pentru Alzheimer, cu planuri si masuri coerente.
MedLive: Grija, dragostea, tandretea manifestate fata de pacient pot fi mai eficiente chiar decat tratamentul medicamentos?
Dr. Letitia Dobranici: Categoric, dar nu este valabil numai in cayul bolii Alzheimer. E valabil in foarte multe boli in care care psihicul uman joaca un rol fundamental. Grija familiei are o importanta uriasa. E altceva cand ii vorbesti frumos bolnavului, il accepti, il respecti, ii intelegi suferinta si problemele, il faci sa isi simta valoarea. Alaturi de medicamente, pacientul incepe sa mai prinda un pic de curaj si sa aiba mai putine tulburari comportamentale.
MedLive: Laudam foarte mult memoria. Poate fi important uneori sa imbratisam si uitarea?
Dr. Letitia Dobranici: De ce nu? Este si un citat care spune ca nu trebuie sa uitam ca omul nu inseamna doar memoria lui, inseamna si gesturi, afecte, simturi, atingeri. Din pacate, odata cu imbatranirea si simturile slabesc. Reducerea mirosului este chiar unul dintre semnele precoce ale bolii Alzheimer. Asta e drama varstnicului. E bine sa imbratisezi si uitarea atunci cand ea e benefica, daca ajuta la vindecarea unor rani, daca ajuta la suprimarea altora. E bine sa poti sa fii indepent cat mai mult timp.
Dr. Letitia Dobranici este medic primar psihiatru in cadrul spitalului CF2 din Bucuresti si lector universitar la Facultatea de Psihologie-Sociologie a Universitatii Spiru Haret.
Sursa:medlive.hotnews.ro