Romanii sarbatoresc Ziua Nationala a Frantei, 14 Iulie
STIRI.TVR.RO : 14 iulie, Ziua Nationala a Frantei, o sarbatoare cu valoare europeana
Instaurata in anul 1880, Ziua nationala a Frantei celebreaza cele doua evenimente care au marcat istoria sa moderna, inceputul Revolutiei Franceze prin caderea Bastiliei si Sarbatoarea Federatiei. Prin semnificatiile sale si in onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscuta si sarbatorita si in alte tari din Europa sau din lume.
In 14 iulie 1789 revolutionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sarbatoarea Federatiei din 14 iulie 1790, sarbatoarea reconcilierii si unitatii tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinta Natiunii si legii.
LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE avea sa devina deviza Republicii Franceze si fraza cu valoare universala din care s-au inspirat apoi multe democratii occidentale cand si-au scris Constitutia, iar 14 iulie, Ziua Nationala a Frantei.
Conform traditiei, la ora 10 fix, presedintele Frantei ajunge la Arcul de Triumf din Place de l'Etoile, este intampinat de seful Statului Major al armatelor, trece trupele in revista si apoi merge pe Champs-Elysees pentru a asista alaturi de miile de parizieni la defilarea militara, inspirata de parada garzii federale din 1790.
Seara, Tour Eiffel va fi in centrul unui magnific foc de artificii, tras incepand de la ora 23, care pentru al doilea an consecutiv va avea tema PARISUL INTÂMPINA LUMEA.

Libertate, Egalitate, Fraternitate

- Este o revolta ?, l-a intrebat Ludovic al XVI-lea pe ducele de La Rochefoucauld, in 12 iulie 1789.
- Nu sire, este o revolutie, i-ar fi raspuns omul sau de incredere.
Doua zile mai tirziu, in 14 iulie fortareata inchisoare Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, era luata cu asalt de revolutionarii parizieni. Elanul popular purta si germenii Declaratiei drepturilor omului si ale cetateanului, adoptata de Adunarea Nationala Franceza in august 1789:
OAMENII SE NASC SI RAMÂN LIBERI SI EGALI IN DREPTURI - o fraza cu valoare universala din care s-au inspirat apoi multe democratii occidentale cand si-au scris Constitutia.
- Reprezentantii poporului francez, constituiti in Adunare Nationala, considerand ca ignorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice si ale coruptiei guvernelor, au hotarat sa expuna intr-o declaratie solemna drepturile naturale, inalienabile si sacre ale omului, astfel ca aceasta declaratie, mereu prezenta inaintea tuturor membrilor societatii, sa le reaminteasca fara incetare drepturile si indatoririle lor - se mai afirma in Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului, ale carei concepte fundamentale au marcat trecerea Frantei la epoca moderna si sunt prezente si astazi in documentele internationale.
La Sarbatoarea Federatiei au venit de 100 de mii de francezi din cele 83 de departamente nou infiintate si de circa o jumatate de milion de parizieni. La Fayette, comandantul garzii nationale a condus pe un cal alb parada garzilor federale, iar Regele Frantei Ludovic al XVI-lea a jurat credinta Natiunii si legii.
A avut loc si o a doua Sarbatoare a Federatiei, in 14 iulie 1792, cu doar doua luni inainte de proclamarea primei Republici Franceze, dar fara marele entuziasm al primei sarbatori.
La 14 iulie 1795, in mod oficial, La Marseillaise, melodia cantata de soldatii republicani din Marsilia la intrarea lor in Paris, a devenit imnul national al Frantei.
Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea sa devina Ziua Nationala a Frantei. In acel an, Republica a sarbatorit grandios. Ministrul de interne a cerut prefectilor sa organizeze festivitati atat de stralucite, pe cat permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp a avut loc o mare defilare militara, in fata a 300 000 de spectatori si in prezenta presedintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat si monumentul din Place de la République si au fost peste tot concerte si focuri de artificii.
Franta se numara printre membrii fondatori ai ONU, in 1945, este unul dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO, in 1949, al Consiliului Europei in 1949, al Uniunii Europene in 1952, al zonei Euro si al Spatiului Schengen.
Inca din anii 1950, reconcilierea si cooperarea cu Germania au dat Frantei un rol important in constructia europeana. Franta, o partizana a conceptului de Uniune Europeana puternic integrata din punct de vedere politic, in ciuda respingerii Tratatului Constitutional European in mai 2005, este unul dintre statele-membre cele mai influente si dinamice din Uniunea Europeana si actioneaza impreuna cu Germania pentru promovarea celor mai importante reforme de domeniu ale UE. Este una dintre cele 5 tari recunoscute oficial ca STATE POSESOARE DE ARME NUCLEARE prin Tratatul de neproliferare nucleara, fiind a treia putere nucleara, iar armata franceza este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa.
Franta este principalul contributor si promotor al actiunii Organizatiei Internationale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceza, reuneste state si guverne de pe cinci continente. Franta face si din grupul celor mai industrializate natiuni, G8, fiind a cincea economie mondiala, conform statisticilor Bancii Mondiale din 2014.
surse: history.com, agerpres.ro, mae.ro