MAGAZIN: Rolul NORAD in monitorizarea OZN-urilor / Autor: DAN D. FARCAS
(Continuare)
Incepand cu 1954, procedurile JANAP 146 (comune Fortelor Aeriene ale Armatei si ale Marinei), promulgate de Statul Major Reunit, contineau o serie de Instructiuni de comunicatii pentru observatii vitale de informatii, numite, mai frecvent, pur si simplu CIRVIS. Aceste proceduri stabilesc in mod clar modalitatile de raportare in timp util a OZN-urilor de catre pilotii militari si civili, ca si de alti profesionisti. Pe lista destinatarilor la care trebuiau facute rapoartele se gasea, pe primul loc, nimeni altcineva decat decat comandantul-sef al NORAD (CINCNORAD). De exemplu, versiunea din februarie 1959 a procedurilor de JANAP CIRVIS, publicat ca JANAP 146 (D), prevede, la pagina 8, la sectiunea Informatiile care trebuie raportate si cand sa se raporteze:
(1) Pentru observatorii din aer sau de la sol:
(a) aeronavele unice sau formatiunile de aeronave, ostile sau neidentificate, care par sa fie indreptate impotriva Statelor Unite sau Canadei
(b) rachete,
(c) obiecte zburatoare neidentificate s.a.m.d.
Este de notat deci ca OBIECTELE ZBURATOARE NEIDENTIFICATE sunt mentionate separat de aeronavele unice, de formatiile de aeronave, de rachete etc. Interesanta este si prevederea de la pagina 12:
C. Imediat dupa aterizare, se cere sa se expedieze un raport post-aterizare catre CINCNORAD sau RCAF ADC (Royal Canadian Air Force, Aircraft Defense Command n.n.), pentru a amplifica raportul trimis de la bord.
Nici la ora actuala lucrurile nu stau altfel. Instructiunile Air Force10-206 de raportare operationala, emise in 2008, contin procedurile actualizate CIRVIS. In aceste instructiuni obiectele zburatoare neidentificate sunt mentionate, in continuare, separat de avioane, rachete etc. In ceea ce priveste destinatarul unor astfel de rapoarte vitale, la pagina 36, se afirma:
(5.3) Unde se trimit: (5.3.1) Raportarile facute in zbor: catre facilitatile de comunicare, militare sau civile, din SUA si Canada, (5.3.2) Rapoartele post-aterizare: catre Comandamentul Structurii Nord-Americane de Aparare Aerospatiala (NORAD), Cheyenne Mt., Colorado, sau la Statul Major al Regiunii Nordice NORAD, North Bay, Ontario, Canada, dupa cum este mai convenabil. Daca a avut loc o aterizare in afara teritoriilor canadiene sau americane, prezentati raportul prin cel mai apropiat reprezentant diplomatic sau militar SUA sau canadian.
Nu doar procedurile CIRVIS mentionate mai sus ridica intrebari. Indexul activitatilor de instruire 0-2 al Comandamentului Operational NORAD, din 7 din martie 1978, prevedea separat, la pagina 2, activitati de instruire dedicate cazurilor: necunoscute, posibil necunoscute, traiectorii speciale si actiuni in cazul unor obiecte necunoscute.
Dar NORAD a fost implicat si in mod concret in observatiile OZN. De pilda, intr-un mesaj din 10 aprilie 1964, Centrul National de Comanda Militara (NMCC) scrie:
- NORAD a informat ca au fost 6 la 12 obiecte zburatoare neidentificate la 30 de mile est de Merced, California. Radarul a detectat 12 obiecte la altitudini de 60.000 ft., 90.000 ft. (18 km, 27 km, n.n.), ca si la altitudini mai mari. Au fost ridicate avioane F-106 de la Castle AFB. Nu au existat rezultate, din cauza altitudinii mari. Se verifica posibilitatea de a trimite avioane U-2. Obiectele urmau un model de traiectorie de 60 de mile. F-106 au zburat la altitudinea de 90.000 ft. (sters cu mana in text). Pilotii au blocat radarul pe unele dintre obiectele, dar nu au putut mentine blocarea. NORAD a spus ca a trimis alte doua aeronave (sters) cu piloti in costume de presiune.
Cazul a fost explicat mai tarziu de Air Force ca fiind un simplu balon meteorologic.

(Va urma)