Senatorul Marcel BUJOR a sustinut o declaratie politica intitulata: 27 martie 1918 - Unirea romanilor de pe cele doua maluri ale Prutului.Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Pe 27 martie se implinesc 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, un eveniment deosebit de unitate nationala, care a generat crearea Romaniei Mari.
In 27 martie 1918, Sfatul Tarii s-a intrunit in sala mare a Parlamentului de la Chisinau si a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu Romania. Pentru Unire au votat 86 din cei 135 de deputati prezenti la sedinta Sfatului Tarii.
Sfatul Tarii declara:
Republica Democrata Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romania.
Rezultatul votarii a fost insotit de apluze furtunoase si strigate entuziaste: Traiasca unirea cu Romania!.
Acest eveniment maret, inscris in istoria Romaniei, l-a facut pe regele Ferdinand sa il aprecieze ca pe un vis frumos ce s-a indeplinit.
Actele unirii au fost recunoscute pe plan international prin tratatele de pace semnate dupa incheierea primului Razboi Mondial, insa URSS nu s-a impacat niciodata cu aceasta pierdere teritoriala.
In anul 1918, Basarabia s-a intors acasa pentru reintregirea poporului roman, insa, pentru romanii din dreapta Prutului acest fapt a atras inceperea calvarului dominatiei sovietice, Rusia considerand unirea ca fiind o inscenare imperialista.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Uniunea Sovietica a transmis un ultimatum Romaniei la data de 28 iunie 1940 sa evacueze Basarabia, in caz contrar va declara razboi. Romania a cedat si dupa 40 de ore, trupele sovietice si ale NKVD-ului au rapit din nou Basarabia, alaturi de Bucovina de Nord si Tinutul Herta.
Indiferent de vitregiile istoriei, limba noastra romaneasca ne-a unit si ne-a reamintit la fiecare pas, ca apartinem aceluiasi popor si impartasim acelasi destin.
Pentru prima data dupa ce-al de-al doilea Razboi Mondial, pe 6 mai 1990, romanii au trecut in Uniunea Sovietica, in Basarabia, fara pasaport si viza. In mod simbolic romanii de pe ambele maluri ale Prutului au acoperit apa raului cu flori, sarbatorind faptul ca s-au reintalnit dupa o despartire de 50 de ani. S-au intalnit toti la mijlocul Prutului si au incins acolo, in apa, o hora, lucru nemaivazut nicaieri in alta parte a lumii, relata despre momentul Podului de flori Grigore Vieru, poet roman din Republica Moldova.
In prezent, are loc o crestere a interesului fata de viitorul comun al romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, reflectat si in actiunile culturale si sociale privind reintregirea nationala. Presedintele Romaniei a declarat recent, cu ocazia vizitei sale in Republica Moldova ca:
- Unirea este de datoria Bucurestiului sa o ceara si a Chisinaului sa o ofere. Sunt convins ca Prutul va ramane doar o granita geografica.
Si primul-ministru Victor Ponta este un sustinator al ideii de unire:
- Promisiunea mea este ca impreuna sa realizam cea de-a doua mare unire a Romaniei.
In perioada 26-28 martie, membrii Comisiei romanilor de pretutindeni vor efectua o vizita de lucru in Republica Moldova, la Chisinau, pentru a participa la manifestarile dedicate comemorarii Zilei Unirii Basarabiei cu Romania din 27 martie 1918, cea mai sublima pagina a istoriei romanesti.
Limba romana este puntea de legatura intre cele doua state romanesti, Republica Moldova si Romania, despartite de Prut. In limba romana regasim amintirea trecutului nostru si zestrea noastra stramoseasca.
Romania a avut trei proiecte importante dupa 1990, dintre care doua s-au realizat: aderarea la NATO, integrarea in Uniunea Europeana, iar al treilea, de o importanta capitala, este reunificarea celor doua state romanesti.
Nu trebuie sa uitam faptul ca Marea Unire din 1918 s-a facut la vointa poporului, politicienii nu au facut decat sa consfinteasca vointa populara. Astazi, tendinta este de a lasa in seama politicienilor asemenea decizii.
Problema trebuie cu adevarat dezbatuta, pe ambele maluri ale Prutului. Romania trebuie sa aiba un proiect strategic legat de Republica Moldova, care sa clarifice daca doreste alaturi un stat independent european sau doreste o reunificare.
In incheierea declaratiei mele politice, fac apel la intreaga clasa politica, sa urgentam aceasta reunificare pe cale diplomatica, sa nu fie o simpla optiune pentru un viitor mai indepartat.