Un as al comunicarii corporatiste din Romania. Lucreaza de 18 ani in industria tutunului
A refuzat sa fie purtatorul de cuvant al lui Victor Ciorbea pentru ca nu-i placeau unii ministri
Gilda Lazar este unul dintre cei mai vechi si cunoscuti specialisti in comunicare corporatista din Romania. De 18 ani ocupa postul de Corporate Affairs Director la producatorul de tigarete JT International. Inainte de aceasta experienta a profesat ca ziarist chiar din primele zile ale lui 1990. Spune ca a crescut ca jurnalist odata cu institutiile post decembriste.
Primul loc de munca ca profesor de limba romana a fost la o scoala din localitatea Sancraieni-Santimbru, din judetul Harghita.
- Dupa ce am terminat facultatea de filologie am fost repartizata intr-o localitate unde, in afara de militian, nimeni nu vorbea limba romana. O colega de a mea, profesoara de franceza, de etnie maghiara, ma ajuta cu traducerea la fiecare lectie, povesteste Gilda Lazar.
A lucrat in Harghita doar cateva luni:
- Aveam un copil de 3 ani si nu puteam sa il vad o data la doua saptamani. As fi vrut sa stau mai mult in satul respectiv pentru ca era o zona minunata, dar nu am mai putut, mai spune ea.
Urmatorii trei ani, adauga ea, au fost cei mai negri din viata sa. Impreuna cu toti membrii familiei a inceput demersurile pentru a emigra in Germania de Vest (RFG). Asta se intampla in 1986. Din aceasta cauza a avut interdictie sa mai lucreze in invatamant pentru ca era vazuta ca o persoana dubioasa.
Cum a supravietuit?
- Mai faceam meditatii, mai o traducere, dar cei trei ani au fost foarte lungi. Ma trezeam deseori plangand, spune Gilda Lazar.
Revolutia din 1989 m-a schimbat din toate punctele de vedere
Cu doar putin timp inainte de Revolutia din decembrie 1989 a obtinut actele de emigrare. Mai trebuia doar sa vina vizele din partea ambasadei Germaniei. Pentru ea evenimentele din 1989 au reprezentat atat o revolutie in plan profesional cat si una in plan personal.
- Am participat la revolutie din 21 decembrie. Pana la sfarsitul anului am slabit 10 kilograme. Atunci am decis sa nu mai plec din tara si sa incerc sa fac ceva aici. Asa ca m-am dus sa depun pasapoartele. In ianuarie 1990 am participat la mitingul partidelor istorice, care cred ca a fost cea mai mare manifestatie anticomunista. Am nimerit si la contramitingul organizat de FSN cand Corneliu Coposu a fost scos cu tab-ul din sediul PNTCD iar Petre Roman, pe atunci prim- ministru, striga in gura mare. S-au demascat!, mai povesteste Gilda.
Atunci a decis sa intre in presa, la ziarul DREPTATEA, oficiosul PNTCD. Gilda Lazar spune ca pasul respectiv practic a schimbat-o fundamental. Din starea latenta de dinainte s-a transformat in jurnalistul de opinie, care avea idei, dadea lectii. A ales sa mearga alaturi de taranisti pentru ca la vremea aceea ii vedea ca portavocea anticomunismului din Romania.
Presa sub asediu
Prima tema serioasa jurnalistica a fost DE CE SUNT ALIMENTARELE GOALE?. Pentru ea a fost o experienta inedita si totodata interesanta sa intrebe oamenii pe strada de ce credeau ei, la ceva timp dupa Revolutie, ca magazinele aratau ca si inainte de decembrie 1989. In iunie 1990 a trait un moment mai dificil si anume mineriada din 13-15.
- Cand au ajuns in Piata Universitatii mergeam catre redactie, care era in imediata apropiere. Am vazut cum aruncau toate materialele si masinile de scris pe geam. Am vrut chiar sa ma duc sa le zic sa se opreasca, dar un coleg de-al meu, Eugen Mihaescu, m-a oprit la timp. Eram tanara, eram in blugi, deci o persoana tocmai buna de batut, declara Gilda Lazar.
La DREPTATEA a stat pana in 1991, cand s-a mutat la Romania Libera. Depre primii ani din presa, Gilda Lazar afirma ca a facut de toate - a scris stiri politice, despre manifestatii, stiri sociale, dar a facut si tehnoredactare si tipografie.
- Am crescut ca jurnalist odata cu institutiile, ii place sa spuna. A plecat de la Dreptatea pentru ca acolo nu mai era democratia pe care o visa.
La Romania Libera, cotidian prin excelenta anti-Iliescu, a fost editor care acoperea problemele politice, guvernamentale, legislative, juridice si economice. In paralel a fost corespondent pentru Radio Europa Libera, realizator al unui talk-show la nou-infiintaul post TV Tele7 ABC si colaborator al ziarului romanesc LUMEA LIBERA, ce se publica la New York. La Romania Libera a lucrat pana dupa schimbarea de regim din 1996, cand Conventia Democratica, in frunte cu Emil Constantinescu, a castigat alegerile generale.
- Au castigat ai nostri. Schimbarea de regim a fost si opera noastra, a jurnalistilor, afirma Gilda Lazar.
O experienta nu prea placuta " la MAE
Proaspatul premier, taranistul Victor Ciorbea, i-a propus sa devina purtator de cuvant al Guvernului. Gilda Lazar a refuzat pe considerentul ca nu vedea cu ochi buni cativa ministri, precum cel de la Justitie (Valeriu Stoica) sau cel de la Privatizare (Valentin Ionescu). A acceptat totusi propunerea Ministrului Afacerilor Externe, Adrian Severin, de a fi purtator de cuvant la institutia pe care o conducea. In aceasta functie a stat un an de zile, pana in 1997.
- A fost o experienta care nu prea se potrivea cu felul meu de a fi. Eram constransa de un limbaj diplomatic, erau multe disensiuni intre palate (Cotroceni si Victoria, n.r.), ca si acum. In minister erau multi dinozauri cu studii in URSS si care incercau sa coabiteze cu tinerii care, multi dintre ei, nu studiasera nicaieri, explica ea experienta de la MAE.
Plecarea din postul public a reprezentat pentru Gilda Lazar o usurare. Atunci avea doua optiuni. Una, o propunere venita de la Sorin Ovidiu Vantu sa vina in functia de director la viitorul cotidian CURENTUL, si una venita din partea unei multinationale, RJ Reynold Tobacco, fosta denumire a JTI, pentru un post de comunicare externa. A ales sa se intoarca in presa, data fiind experienta jurnalistica de cativa ani. Activitatea la Curentul nu s-a intins decat pe parcursul a catorva luni. In aceasta perioada a pregatit lansarea unui concept de cotidian nemaiintalnit in presa autohtona.
Racolata de un head-hunter faimos
La doua luni de la lansare a renuntat la presa pentru a intra in afaceri pentru ca a acceptat oferta celor de la RJ Reynolds.
- Am fost racolata de unul dintre cei mai cunoscuti head-hunteri, Radu Furnica. M-a intrebat mai intai daca stiu ce inseamna head-hunter. I-am zis ca stiu ce inseamna termenul. M-a invitat la el la birou pentru un interviu. Am refuzat sa merg acolo pentru ca eu nu am mai auzit ca vanatul sa mearga la vanator. A insistat totusi sa ma duc pentru ca urma sa ma intalnesc cu doi reprezentanti ai companiei, unul din Elvetia, altul din Anglia, spune ea.
Intalnirea cu cei doi nu prea a fost un interviu pentru ca practic cel care intervieva a fost Gilda Lazar:
- Am avut inainte doua burse in SUA. Acolo am invatat trei lucruri: sa te uiti fix in ochii oamenilor, sa zambesti si sa pui intrebari. La noi, cel care punea intrebari era luat de prost, explica ea.
La JTI lucreaza de 18 ani si spune ca nu are de gand sa renunte. Aici raspunde de relatiile cu guvernul, cu mass-media, cu comunicare interna si de activitatile de responsabilitate sociala. Spune ca a obtinut cateva victorii atat pentru companie cat si pentru Romania. Activand intr-o industrie foarte taxata de Fisc, Gilda Lazar a impiedicat in 2005 aplicarea pretului minim la tigarete, asa cum intentiona ministrul Finantelor Sebastian Vladescu sa o faca. Romania era atunci tara candidata la UE si risca foarte mult daca introducea o masura contrara regulilor comunitare. O alta performanta a Gildei Lazar a fost mentinerea timp de 6 ani, din 2002 pana in 2007, a pachetelor cu 10 tigarete.
In cariera sa spune ca nu a avut esecuri mari, in schimb au fost momente foarte grele, in special in perioada cand legislatia fiscala se schimba peste noapte. Asta se intampla dupa venirea Aliantei D.A. la putere.
- Trebuia tot timpul sa vii cu alternative. Cand nu aveai, nu puteai sa mai negociezi cu guvernantii, afirma Gilda Lazar.

Sursa: gandul.info