Interviu cu Ion Iliescu, despre violentele din Piata Universitatii din iunie 1990
(Continuare)
Reproducem cateva fragmente din interviul luat fostului presedinte Ion Iliescu de un jurnalist de la Adevarul (in stilul unui procuror-anchetator), in mai 2010.

- Adevarul: Un om cu o sticla incendiara contra unui politist inarmat. Avantaj politistul, nu?
- Ion Iliescu : Nu-si putea permite nimeni sa deschida focul atunci. Armata a tras, dar tarziu. Si pana la urma ei au intrat in procese pentru ca au fost omorati 2 oameni. Or, Armata era in situatie de autoaparare. Si tragand ca sa se apere au omorat 2 oameni.
- Cand ati aflat ca vin minerii la Bucuresti?
- In dimineata zilei de 14 iunie.
- Si le-ati tinut pe 14 acel discurs, cand le-ati spus Va rog sa mergeti in Piata Universitatii pe care sa o reocupati dumneavoastra.
- Nu.
- Cum nu?
- Nu, adica unii dintre ei deja se dusesera spre Piata Universitatii, iar altii s-au oprit in Piata Victoriei. Si am zis, macar sa ii adunam pe toti undeva, ca cea mai mare parte dintre ei erau deja in Piata Universitatii. Zic, macar sa stati acolo grupati si sa ajutati autoritatile care incepusera sa curete terenul.
- Dar ce insemna acest sa reocupati?
- Nu era vorba chiar de reocupare. Era vorba de a ajuta la restabilirea ordinii in centrul Capitalei. Ei s-au si apucat acolo sa refaca spatiul verde din fata Teatrului National.
- Dar dimineata era ordine, nu mai era nicio revolta.
- Nu, dar mai erau urme de agresori pentru ca, ma rog, se raspandisera. In sensul acesta le-am vorbit: sa nu se imprastie.
- Iar minerii au mers in Piata Universitatii si au batut oameni care se duceau la serviciu.
- Fara indoiala violentele genereaza la randul lor violente. Nu pot fi aprobate niciun fel de violente, indiferent din partea cui ar fi. Eu nu am aprobat violentele minerilor. Dar violentele minerilor nu erau cauza, ci erau efectul. Deci cauza declansarii violentei a fost generata de cei care au provocat evenimentele din 13 iunie.
- Dumneavoastra puteati sa le spuneti minerilor, in 14 iunie - dimineata: E totul bine in Bucuresti. Mergeti acasa.
- Pai jumatate erau deja in Piata Universitatii. Zic: Mergeti cu totii la Universitate. Ii aveam pe toti undeva.
- Dar puteati face asta? Sa-i intoarceti si sa nu mai existe acest efect, cum spuneti dumneavoastra, violent?
- Ei, cum? Ar fi fost nefiresc! Ce ar fi zis oamenii aia? Pai abia am venit sa aparam orasul si voi.
- Pai in oras era liniste!
- Nu era deloc liniste! Pai, de ce a iesit populatia sa-i aplaude si sa-i salute? Populatia i-a aplaudat pe mineri si cand au venit, si cand au plecat.
- Nu este bine ce a facut populatia. Si oricum, asta nu e un argument.
- Pai cand am vazut pe 14 seara ca au aparut acte de violenta, pe 15 iunie dimineata i-am grupat pe toti minerii la Romexpo si acolo m-am adresat lor, multumindu-le ca au facut un act civic, dar sa se duca acasa pentru ca are cine sa faca ordine in Capitala.
- Dumneavoastra aveti ideea asta de baza: ca n-ati chemat minerii. Dar cand au venit minerii la Bucuresti, in dimineata zilei de 14 iunie, le spuneati: Va multumim ca ati raspuns chemarii noastre".
- Pai, eu le-am cerut cetatenilor sa ajute factorii de ordine. Au venit multi alti cetateni, si din Calarasi, si din Giurgiu si din Ploiesti.
- Venirea minerilor la Bucuresti a fost organizata de filialele FSN din tara?
- Nu puteau sa nu-i sprijine pe cei care veneau. Sigur ca da. Organele FSN au sarit in sprijinul lor, FSN a sprijinit venirea minerilor!
- Si au rezervat trenuri sau cum?
- Indiferent cum au facut, n-are importanta. Era o situatie de emergenta si democratia era in pericol.

(Va urma)