Senatorul Octavian Liviu Bumbu a sustinut o DECLARATIE POLITICA, intitulata "Despre constiinta identitatii de neam", pe care o puteti citi in continuare.

Se vor implini, peste doua zile, 96 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania.
La 27 martie 1918, Sfatul Tarii, intrunit in sedinta solemna la Chisinau, voteaza, dupa 106 ani de dominatie ruseasca, unirea Basarabiei cu Romania (86 de voturi pentru, 3 impotriva, 36 de abtineri si 13 absenti). Dupa anuntarea rezultatului votului de catre Ion Inculet, presedintele Sfatului Tarii, primul ministru, Alexandru Marghiloman, aflat la Chisinau, este invitat, impreuna cu membri ai Guvernului de la Bucuresti, in sala Sfatului Tarii, unde, de la tribuna acesteia, in numele poporului roman si al regelui Ferdinand I, declara ca ia act de votul cvasiunanim al Sfatului si proclama Basarabia unita cu Romania.
Regele Ferdinand I, care se afla la Barlad, fiind incunostintat telegrafic de primul ministru, adreseaza presedintelui Sfatului Tarii, Ion Inculet, si prim ministrului basarabean, Daniel Ciugureanu, la Chisinau, urmatoarea telegrama: "Cu adanca emotiune si cu inima plina de bucurie, am primit stirea despre importantul act ce s-a savarsit la Chisinau. Sentimentul national ce se desteptase atat de puternic in timpul din urma in inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul inaltator al Sfatului Tarii, o solemna afirmare. Un vis frumos s-a infaptuit. Din suflet multumesc bunului Dumnezeu ca mi-a dat, in zile de restriste, ca o dulce mangaiere, sa vad dupa o suta de ani pe fratii basarabeni revenind iarasi la Patria Muma. Aduc prinosul meu de calduroase multumiri domniilor voastre si Sfatului Tarii, ale carui patriotice sfortari au fost incoronate de succes. In aceste momente solemne si inaltatoare pentru patrie, de aici inainte comuna, va trimit la toti cetatenii din noua Romanie de peste Prut regescul meu salut, inconjurandu-va cu aceeasi inimoasa si calda iubire parinteasca".
In Declaratia adoptata cu acest prilej, se precizeaza ca "Republica Democratica Moldoveneasca - Basarabia -, in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile ei granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de acum inainte si pentru totdeauna, se uneste cu mama sa Romania".
Unirea se face pe urmatoarele baze: Sfatul Tarii ramane mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare; Basarabia isi pastreaza autonomia provinciala, avand un sfat ales prin vot universal, egal, direct si secret; in competenta Sfatului Tarii raman votarea bugetelor locale, controlul asupra oraselor, numirea functionarilor administratiei locale; recrutarea armatei se face pe baze teritoriale; legile in vigoare si administratia locala raman in putere si vor fi schimbate de Parlamentul de la Bucuresti numai in prezenta si cu acordul reprezentantilor Basarabiei; respectarea drepturilor minoritatilor din Basarabia; doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra in Consiliul de Ministri al Romaniei; Basarabia va trimite in Parlamentul Romaniei un numar de reprezentanti proportional cu populatia; alegerile se vor face prin vot universal, egal, secret si direct; libertatea personala, a tiparului, a cuvantului, a credintei; adunarile vor fi garantate prin Constitutie; delictele politice sunt amnistiate.
De ce m-am oprit acum la aceasta clipa de istorie ? Cateodata, recursul la istorie este binevenit, chiar necesar. Constiinta de sine a popoarelor, si cu atat mai mult a natiunilor statornice, se plamadeste in timpul istoric, iar istoria nu este o suma de intamplari inregistrate, ci viata producatoare de civilizatie autentica. Istoria, alaturi de limba si credinta, este temeiul constiintei identitatii de sine a unei natiuni.
Toate acestea spre atentia celor care hotarasc destinul natiunii noastre si pentru a nu lasa in derizoriu faptele marete ale inaintasilor.