Un analist politic de la Chisinau descifreaza problemele geopolitice interne ale Ucrainei
Sursa: Blogul Moldovlah.
A. Savin, analist politic, Chisinau
Problemele geopolitice interne ale Ucrainei
(continuare)

Zona de stepa
O alta regiune etno-culturala ar prezenta zona de stepa dintre Bugul de Sud si Nipru, Kiev si Perecop. Aceasta este zona care pana la inceputul sec. al XVIII-lea era numita "Cimpia Salbatica" ("Dikoe pole") si practic n-a fost populata. Ea era bantuita in lung si-n lat de urgiile tataresti si cetele cazacilor zaporojeni pusi pe prada.
Din aceasta cauza putini erau temerarii care indrazneau sa se aseze cu traiul in aceste regiuni, botezate in spiritul timpului - Taurida. Kneazul Potiomkin o colonizeaza cu tarani ucraineni si rusi, colonisti germani si greci pontici. Din Basarabia vor veni manati de eterna sete de pamant mii de tarani romani.
Istoriografia oficiala vede in aceasta regiune patria statalitatii ucrainene. Aici, langa pragurile Niprului, in secolele XIV-XV a luat nastere volnita cazacilor zaporojeni. Apologetii ei o compara cu ordinele cavaleresti medievale (celibatul, dispretul fata de avere, conducerea eligibila si colegiala etc.). Din Secea Zaporojeana s-au pornit miscarile de eliberare nationala impotriva panilor polonezi, turcilor otomani, tatarilor din Crimeea si a tarilor rusi.
De fapt, ea nu a fost altceva decit o adunatura de oameni certati cu legea, aventurieri de tot neamul care s-au refugiat in inaccesibilele mlastini zaporojene. Ele au fost transformate intr-un echivalent terestru est-european al buccaneerilor din Jamaica. A le atribui careva intentii nobile acestor flibustieri de uscat fara morala si principii ar fi, cel putin, naiv. Campaniile lor de jaf se deosebeau de cele ale tatarilor pagani prin cruzimea lor si erau calauzite doar de setea de avere si nimic altceva.
Ucraina
Aceasta regiune s-a caracterizat printr-o polietnie rar intalnita in Europa. In calitate de limba uzuala si astazi este folosit un argou alcatuit dintr-un extraordinar amalgam de cuvinte provenite din limbile ucraineana, rusa, germana, greaca, romana, idish, tatara, poloneza, turca si a tiganilor caldarari (o ramura distincta a romilor care locuiesc in Europa Rasariteana).
Regiunea de Centru-Nord (Kievul si raioanele adiacente)
Aici s-a pastrat o populatie ucraineana mai mult sau mai putin omogena. Ea se deosebeste pozitiv de Galitia printr-un nationalism temperat si o credinta ortodoxa bine inradacinata.
Transnistria si alte pamanturi romanesti
Si, in sfarsit, arealul cuprins intre Bugul de Sud si Nistru, in care intra regiunile Cernauti si Odesa. Aici sunt foarte puternice elementele etnice neucrainene si se disting clar cateva subdiviziuni istorico-geografice cu componente nationale diferite:
Transnistria (regiune cuprinsa intre Nistru si Bugul de Sud, cu centrul la Odesa). Populatia autohtona de aici era alcatuita din pastorii munteni (mocanii) si taranii moldoveni. Intre sec. XIV-XVIII, romanii mai alcatuiau inca majoritatea populatiei sedentare, iar stepa era ocupata de catre nohaii nomazi (Hoarda Edisan). Apartenenta statala a acestei regiuni in perioada medievala este foarte discutabila (de altfel, prezenta moldoveneasca era bine conturata).
Dupa anexarea regiunii la Imperiul Rus in anul 1792, are loc aceeasi politica de colonizare ca si in restul zonei de stepa (numita inca si Novorosia). Elementele de baza au fost german, grec pontic si evreiesc (mai ales Odesa). Pina in anii ’50 ai sec. al XX-lea predominant a ramas elementul romanesc (moldovenesc). Anume aici are loc crearea in anul 1924 a RASSM.
Teritoriile basarabene anexate la Ucraina in anul 1940 (jumatatea de Nord a judetului Hotin si Bugeacului de Sud). Vacuumul format de deportarea colonistilor germani si umplerea lui cu etnici ucraineni a schimbat balanta demografica in favoarea acestora si defavoarea populatiei de limba romana. Exista totusi si-n continuare in pofida ucrainizarii fortate o populatie romaneasca considerabila (scrisa in acte drept moldoveneasca). Rusii, bulgarii si gagauzii completeaza acest amestec babilonian.
Bucovina de Nord. Aceasta regiune, rapita si ea de la Romania in anul 1940, niciodata n-a facut parte din Imperiul Rus sau cel Sovietic si a fost pretinsa drept "recompensa" pentru "ocupatia" romaneasca a Basarabiei timp de 22 de ani. Si aici sovieticii au procedat la o curatire etnica a numerosilor colonisti germani si etnici polonezi inlocuiti, desigur, cu rusi si ucraineni. Romanii bucovineni au ramas inregistrati in acte ca romani.
Tinutul Herta. Acesta in genere a facut parte din "Regatul Vechi" si niciodata, pina in anul 1941, n-a fost sub ocupatie straina. La mijloc a fost o banala "eroare" a vreunui ofiter sovietic care nu si-a ascutit bine creionul. Este locuit compact si in intregime de romani.
Policentrismul ucrainean
Ucraina este o tara cu mai multe centre. Centrul politic in care sunt concentrate toate autoritatile supreme de stat este fara indoiala Kievul.
Insa aceasta politica se face in centrul Galitiei, orasul Lvov (denumirea germana - Lemberg, iar romaneste - Liov).
Centrul economic si fabrica de cadre este Dnepropetrovskul, aproape complet rusificat, la fel ca si celelalte trei centre economice de prim rang: Harkov, Nicolaev si Donbas.
Centrul intelectual si al businessului este Odesa. Insa moda politica este dictata de catre minoritatea galitiana, care are o pondere economica si intelectuala foarte mica. Acest fapt pare paradoxal insa doar la prima vedere.
Riscurile politice
Ucraina este divizata si dupa criteriul confesional. Populatia galitiana care constituie mai putin de 10% din totalul populatiei confeseaza crestinismul in varianta sa greco-catolica (acestia pastrand ritualurile ortodoxe, recunosc suprematia Vaticanului si cultul Fecioarei Maria). Fiind, in plus, si rusofobi fanatici, galitienii ar proceda imediat la o secesiune, in cazul unei apropieri prea mari de Moscova.
Kievul nu poate risca asa ceva, deoarece prea multe regiuni pestrite etnic poate ca le-ar urma exemplul. Nici sa se detaseze prea mult de Rusia nu se poate, fiindca regiunile rasaritene si sudice puternic rusificate ar manifesta imediat caracterul lor pro-moscovit.
Sursa : http://cersipamantromanesc.wordpress.com
(Va urma)