Adevarul: Balta Vacaresti. Cum a luat nastere un colt de rai in centrul Capitalei

Natura a renascut din propria ei cenusa. Unii o numesc Delta Vacaresti.

"Adevarul" va prezinta fabuloasa poveste a unei oaze de 190 de hectare chiar in buricul Bucurestiului.

Delta din mijlocul orasului

Cateva asociatii non-guvernamentale de mediu si o revista de profil au descoperit si au mediatizat, in urma cu un an, ceea ce pare a fi o dovada vie ca natura, in final, invinge. Dovada, sub forma unui teren de peste 180 de hectare de spatiu verde pe alocuri mlastinos si cu circa 80 de hectare de luciu de apa, ar fi chiar un adevarat centru de biodiversitate unde s-ar putea dezvolta un parc natural. De altfel, la inceputul lunii iunie, Academia Romana, in urma unui studiu propriu, a decis ca este recomandat ca locul sa devina protejat de lege si a dat aviz favorabil pentru ca zona Vacaresti din Capitala sa devina parc natural.

Cristian Lascu despre Vacaresti: "Sustineam ca este o biodiversitate bogata si viguroasa, ca sa fac o asemenea afirmatie in National Geographic eu m-am bazat pe datele furnizate de specialisti"
Cristian Lascu, redactorul sef al revistei National Geographic Romania si unul dintre activistii de baza implicati in acest proiect, a fost acuzat de catre proprietari ca numeroasele specii rare gasite in zona Vacaresti n-ar exista de fapt si ca sunt doar niste inventii care au menirea ascunsa de a-i lasa pe proprietari fara drepturi. "Sustineam ca este o biodiversitate bogata si viguroasa, ca sa fac o asemenea afirmatie in National Geographic eu m-am bazat pe datele furnizate de specialisti. Printre acestia se numara: conferentiar universitar doctor Iriniel Popescu care este un biolog foarte pasionat care a crescut pe malul gropii Vacaresti si care imi povestea ca isi petrecea anii adolescentei acolo si de aici i-a venit lui dorinta sa se faca biolog, ca ulterior sa-si dedice ani de viata studiului stiintific in cadrul unor proiecte. Apoi, este Gavrila Nagrean unul dintre cei mai buni botanisti din Romania. A facut inventarul de flora si vegetatie. A gasit chiar si specii rare. Inventarul de pasari a fost continuat de Cristian Mihai, metodic. Nu singur, a lucrat cu mai multi colaboratori. Acum vreo luna si jumatate a reusit sa mai descrie o specie,Furtunarul Negru daca nu ma insel, care este specia numarul 94 identificata in groapa Vacaresti. Majoritatea nu cuibaresc aici, sunt in pasaj, dar unele specii si cuibaresc. Dintre cele mai mari avem berze, lebede. Cercetatorii de la Muzeul Antipa au inventariat amfibienii si printre ei au gasit si o specie de broasca ocrotita pe plan european, reptile, doua specii de testoase si multe altele. Spectacolos avem si mamifere si printre ele avem bizami. Apoi, pradatori carnivori, mai exact vulpi pe uscat si vidre in apa. Majoritatea nu vroiau sa creada, dar le-am prins in poza", a explicat Lascu.

Animalele rare, in pericol

Unul dintre motivele pentru care cei din grupul de initiativa sunt ingrijorati este si pericolul in care se afla animalele din Vacaresti. "O vulpe a ars de vie dupa ce niste oameni au dat foc la stuful uscat, la fel de oribil cum te gandesti ca pasarile alea zburau pe deasupra flacarilor si se uitau cum le ardeau puii. Aceasta oaza este asa cum este, adica bogata in specii, in ciuda impactului permanent care a fost asupra ei. Bun, a scapat de interventia umana, nu au venit buldozerele si asa mai departe, insa fauna a suferit de la cainii comunitari, care s-au pripasit pe langa colibele celor care stau acolo, dar mai ales de la braconieri cu curent electric. Apoi lemnele au fost taiate mereu pentru foc si asa mai departe", mai spune redactorul sef.
Din ce e facuta "delta" In momentul de fata zona, supranumita "delta dintre blocuri", este potrivit specialistilor un paienjenis de lacuri unite prin canale cu vegetatie specifica zonelor umede, de trestii, rachite, salcii, nuferi sau alte plante acvatice. Aceasta vegetatie este consumata de animale. Totodata, aceste zone sunt protejate chiar si de canicula si asta pentru ca o parte dintre ele sunt alimentate de niste izvoare subterane.

Izvoarele subterane

Un alt potential al zonei ar fi reprezentat de izvoarele subterane care ar fi de altfel legendare. "Aceste izvoare erau inainte de razboi baile Vacaresti si asta pentru ca lumea credea ca apa izvoarelor avea puteri tamaduitoare, de altfel, unii mai cred si acum si vin si iau cu galetile. Lasand la o parte povestile, izvoarele exista. De exemplu, asta toamna tarziu dupa ce a fost o seceta puternica, ne-am dus acolo si in continuare zonele umede erau acolo", mai explica Lascu.

Initiativa construirii unui parc natural in Vacaresti, laudata de expertii internationali

Dupa ce a fost publicat articolul din National Geographic, iar grupul de initiativa a fost incurajat verbal de ministrul mediului pentru acest demers, Helmut Ignat, fotograful care a prins cadrele publicate si in revista si care s-a implicat foarte mult in documentarea informatiilor, a facut mai multe postere cu imaginile luate in groapa Vacaresti si a facut o expozitie la scuarul Coltea din Piata Universitatii. Intre 6 si 13 iulie 2012, a avut loc Conferinta Mondiala RAMSAR la Bucuresti, un eveniment ecologic mondial de mare importanta. Expozitie s-a mutat la Conferinta. "Acolo erau reprezentanti ai circa 200 de organizatii de mediu din toata lumea. Toti au vazut expozitia, au avut in dosar o mica descriere in care aflau detalii, iar guvernatorul Deltei Dunarii, in cuvantul de salut al conferintei, printre realizarile Romaniei in zonele umede, a facut o scurta prezentare a acestui proiect, adica a unei posibile instituiri in viitor a unui sit Ramsar (organizatie mondiala de mediu- n.r.) la Vacaresti. Deci a fost o super promovare. Ca urmare, a venit seful Ramsar Europa, un personaj important pe problemele de mediu, apoi directorul WWF International si WWF Romania si s-au dus acolo si au vazut, plecand foarte impresionati si entuziasmati", detaliaza Cristian Lascu. Potrivit acestuia, reactia oficialilor de profil a fost una de incurajare, considerand initiativa de transforma zona Vacaresti intr-un parc natural urban ca una laudabila, avand in vedere tocmai trendul european si global, acela de intoarcere al omului urban la natura. Florin Stoican, autorul studiului de fundamentare Lascu si echipa din jurul proiectului au apelat la experienta lui Florin Stoican, presedintele organizatiei de mediu Kogayon din Horezu. "Ei sunt foarte buni, au instituit mai multe parcuri nationale, au blocat in Parlament legea vanatorii, care spunea ca poti vana in rezervatii naturale. Stoican a acceptat sa coordoneze proiectul si a muncit cateva luni de zile si s-a facut un dosar solid, pentru ca numai cu un astfel de dosar te poti duce la Academia Romana, care este primul pas si poate unul dintre cele mai grele. Aria protejata se declara in orice tara atunci cand forul stiintific suprem spune ca este vorba de un patrimoniu natural care trebuie prezervat. Depunerea s-a facut in februarie si in luna mai, Academia Romana, care a deliberat, nefiind o decizie usoara si pentru ei, dar care s-a convins ca este vorba de o biodiversitate extraordinara, a dat aviz favorabil pe aceasta documentatie", adauga Lascu.

Ce se intampla cu proprietarii

Redactorul-sef al publicatiei este de-acord ca proprietarii trebuie sa primeasca ce e al lor, dar ca aceasta decizie depinde numai de autoritati, care trebuie sa-si faca treaba. "Proprietarii zic ca au si ei niste drepturi acolo, lucru pe care noi nu-l contrazicem, dar aia nu mai tine de noi. Ei ar trebui sa primeasca niste despagubiri rezonabile, esalonate, ca rezervatia sa nu fie blocata, dar nici ei sa nu ramana cu ochii in soare, ca nu este corect. Cu toate astea, sunt unii proprietari care vin si cer 1.000 de euro pe metrul patrat, cu toate ca ei au avut acolo o gradina de zarzavat, asta nu este corect. Foarte greu a fost sa convingem diversa lume care nu cunoste legea, ne spuneau ca sunt proprietari si ca nu se poate face. Le spuneam, oameni buni, prevaleaza interesul public. Asa nu ai mai face niciun parc national sau nicio rezervatie in Romania pentru ca nicaieri nu a fost parloaga nimanui", conchide Lascu.

In urmatorul articol din cadrul dosarului "Adevarul" despre balta Vacaresti vom discuta despre cat ar costa ca spatiul sa fie amenajat ca un parc natural intraurban si cat ar dura acest lucru dupa ce ar fi declarat arie protejata. De asemenea, vom afla ce inseamna instituirea unui parc natural de 180 de hectare in mijlocul Bucurestiului, atat pentru capitalul ecologic al tarii, cat si pentru imaginea Romaniei pe plan mondial si asta in conditiile in care tot mai multe tari au strategii de intoarcere la natura si biodiversitate. Totodata, vom afla parerile presedintelui asociatiei Salvati Delta si Dunarea, Liviu Mihaiu, si ale academicianului Dan Munteanu fata de instituirea parcului, dar si cum vad proprietarii de teren proiectul.