Alocutiunea senatorului Serban Nicolae, liderul grupului parlamentar PSD din Senat, consacrata aniversarii Centenarului Iasi - Capitala Regatului Romaniei 1916-1918 si Oras al Marii Uniri si implinirii a 100 de ani de la adoptarea legilor reformatoare ale statului roman, Legea agrara si Legea electorala, de catre Adunarea Deputatilor si Senat, reunite la Iasi

- extras din stenograma sedintei comune festive a Camerei Deputatilor si Senatului din ziua de 26 aprilie 2017 -

Distinsa asistenta, doamnelor si domnilor,
- Ostasi, voua, fiilor de tarani care ati aparat cu bratul si cu pieptul vostru pamantul unde v-ati nascut, unde ati crescut, va spun eu, regele vostru, ca, pe langa rasplata cea mare a izbanzii care va asigura fiecaruia recunostinta neamului intreg, ati castigat totodata si dreptul de a stapani, intr-o masura mai larga, pamantul pentru care v-ati luptat. Vi se va da pamant. Eu, Regele vostru, voi fi intaia pilda si vi se va da si o larga participare la treburile statului.
Acestea sunt cuvintele rostite de Regele Ferdinand cel loial, la Racaciuni, la 23 martie, pe stil vechi, 4 aprilie, pe stil nou, 1917, intr-o vizita pe front, adresandu-se Armatei a II-a. Dincolo de caracterul de imbarbatare al unei armate cu un moral scazut, ce trebuia sa apere partea de nord a tarii, inca neocupata de trupele invadatoare, Declaratia de la Racaciuni a Regelui Ferdinand a declansat unul dintre cele mai complexe procese istorice de transformare a societatii romanesti, atat din punct de vedere al sistemului de proprietate privata, cat si al democratizarii vietii sociale si politice, prin introducerea votului universal, chiar daca la acea data, limita doar la barbati, si cu excluderea celor imbracati in haina militara si a clerului. La 27 august 1916 Romania declarase razboi Austro-Ungariei si ulterior celorlalte puteri centrale. Foarte curand s-a dovedit ca promisiunile Antantei au fost vorbe in vant, trebuind sa faca fata unui front desfasurat la nord, vest si sud. Lipsita de aproape orice ajutor dinspre est, Armata Romana a fost nevoita sa bata in retragere. In aceste conditii, la 12 noiembrie 1916, Guvernul a luat decizia mutarii intregii administratii a statului, la Iasi. Dupa 6 decembrie 1916, la intrarea trupelor germane in Bucuresti, practic Iasiul a devenit Capitala Romaniei. In aceste conditii, Parlamentul Romaniei, aflat la Iasi, Capitala de razboi a tarii, a votat, la 20 iunie 1917, iar Regele Ferdinand a promulgat, la 19 iulie 1917, Legea nr. 721 din acel an, pentru modificarea art. 19, 57 si 67 din Constitutia din 1866, deschizand calea pentru cele doua mari reforme, agrara si electorala, ce au fost adoptate in anii urmatori. Drepturile politice si-au gasit consacrarea, atat cat se putea atunci, in Constitutia adoptata dupa Marea Unire, in anul 1923. Pentru foarte multi politicieni straini, rezistenta eroica a romanilor din vara anului 1917 a fost de neexplicat, in situatia in care tara era un teritoriu al deznadejdii, marcat de foamete, boli, suprapopulare si lipsuri de tot felul care pareau de nebiruit. Momentul crucial a fost cel al Proclamatiei rostite pe front de Regele Ferdinand, la 23 martie. Prin aceasta garanta taranilor care constituiau grosul armatei romane reforma agrara si schimbarea sistemului electoral. Urma sa aduca drepturi cetatenesti, inclusiv pentru cei care nu avusesera pana atunci parte de acestea. Nimeni nu poate nega astazi impactul urias avut de aceste modificari ale Constitutiei asupra sutelor de mii de tarani romani care au primit astfel motivatia suplimentara pentru lupta si jertfa, intr-o tara in care urma sa nu mai fie lipsiti de drepturi si mai ales de speranta intr-o viata mai buna. Bataliile istorice, cu jertfe si sacrificii, cu osebire cele de la Marasti, Marasesti si Oituz, au demonstrat eroismul Armatei Romane, dar si impactul faptului ca soldatii romani luptau si pentru o cauza sociala, nu doar pentru una nationala. Desi legile de la Iasi au deschis doar calea pentru un proces extrem de complex care a capatat o amploare neimaginata in acel moment al adoptarii lor, odata cu reunificarea teritoriilor romanesti istorice, cu partile Moldovei rupte vremelnic de tara, dar si cu Transilvania si Banatul, cu reforme agrare specifice fiecarei zone, cu o reforma electorala amplu dezbatuta si, in special, cu modificarea Constitutiei, au demonstrat ca si in vremuri de razboi, si de ocupatie, Parlamentul a reprezentat stalpul fundamental al statului democratic roman, garant al continuitatii puterii de stat in momente dureroase. S-a demonstrat ca, atunci cand oamenii de stat privesc cu luare-aminte la nevoile celor pe care-i reprezinta, totul este posibil. Cand Ionel Bratianu, premierul in functie, Vasile G. Mortun, presedintele Constituantei, Take Ionescu, liderul opozitiei si alti oameni de stat au pus interesul romanilor si al Romaniei inaintea orgoliilor de partid si a adversitatilor doctrinare, cand seful statului, Regele Ferdinand, desi german la origine, a actionat potrivit telurilor supreme de reintregire si reformare a Romaniei, totul a fost posibil. As vrea sa fac o mentiune speciala pentru Vasile Mortun, intaiul deputat socialist in Parlamentul Romaniei care, intr-un interviu acordat in anul 1918, spunea urmatoarele:
- Peste zeci de ani se va intemeia in Europa o liga a natiunilor sub forma unei uniuni de state, la fel cu cea a Statelor Unite ale Americii. Poate si numai sub forma unei uniuni vamale.
O adevarata viziune de om politic. Activitatea Parlamentului la Iasi a celorlalte autoritati statale, a Casei Regale si a Guvernului reprezinta o lectie de istorie si de politica nationala, un moment in care Parlamentul, ca institutie reprezentativa suprema a aratat ca democratia parlamentara reprezinta singura varianta de regim politic, functionala si rationala pe termen lung, chiar si in conditii de razboi si de ocupatie. Dar Romania nu este un stat puternic doar atunci cand vremuri de restriste o impun. Poporul nostru trebuie sa-si regaseasca unitatea si solidaritatea si in vremuri de pace. Efortul comun, buna-credinta, onestitatea si staruinta indreptate sunt caile democratice in care confruntarea ideilor e pozitiva si creatoare. In lipsa unui dusman extern, sa nu cautam unul dintre noi. Nu doar cu promisiunea unor recompense si a unor drepturi ne ridicam tara si neamul, ne castigam demnitatea si respectul celorlalti. Munca cinstita, respectarea Constitutiei si a legilor tarii vor da adevarata masura a constiintei nationale, a recunostintei fata de jertfa, memoria si mostenirea inaintasilor nostri si ne va da respectul generatiilor care vor urma. Traiasca Romania! Dumnezeu sa-i ocroteasca pe romani! Va multumesc. (Aplauze.)