Senatorul Alexandru Cordos a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Necesitatea aplicarii legii salarizarii unitare. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
In aceasta saptamana legea salarizarii unitare, unul dintre cele mai importante subiecte, a fost readus in atentia publica. Din pacate, nu intr-un mod fericit, in special pentru cei vizati de prevederile acesteia, personalul platit din fonduri publice, cu implicatii intr-un spectru mai larg.
Guvernul tehnocrat nu a reusit sa promoveze niciunul dintre cele trei variante avute la dispozitie, si anume: legea aprobata de Guvernul Boc, care implica un cost cu salariile bugetarilor de circa 94 de miliarde de lei, mai mare cu 36,6 miliarde de lei decat cel actual, proiectul gandit de Guvernul Ponta, care impune costuri de 89,3 miliarde de lei, cu 31,9 miliarde de lei mai mult decat in prezent, si proiectul, redactat de catre grupul de lucru format de actualul Guvern, care impune costuri de 77,7 miliarde de lei, cu 20,4 miliarde de lei mai mare decat cel actual. Toate aceste variante au fost respinse de premierul Dacian Ciolos deoarece nu sunt sustenabile din punct de vedere bugetar.
Stimati colegi, va reamintesc faptul ca in ultimii ani au fost adoptate doua legi-cadru de salarizare unitara a personalului platit din fonduri publice: Legea-cadru nr. 330/2009 si Legea-cadru nr. 284/2010. Acestea nu au reusit sa implementeze o salarizare unitara si nici o simplificare a salarizarii, ci au creat discrepante si mai mari intre salariatii platiti din fonduri publice, mai grav au produs diferente in cadrul acelorasi categorii profesionale.
Explicatia, desi simpla, este extrem de neplacuta: legile respective nu s-au aplicat efectiv niciodata, ci s-au aplicat doar dispozitiile tranzitorii din cadrul acestora ori, dupa caz, din legile anuale, astfel ca, efectiv, in prezent sunt aplicabile tot vechile legi de salarizare, cu unele ajustari instituite prin Legea-cadru nr. 330/2009. Una dintre acestea a fost includerea unor sporuri si adaosuri in baza salariala prin eliminarea lor ca elemente separate ale salariului.
Dincolo de problema spinoasa a fondurilor care trebuie alocate, noua lege a salarizarii trebuie sa rezolve asigurarea unei salarizari echitabile. In prezent una dintre disfunctionalitatile care au generat discriminari in cadrul aceleiasi categorii profesionale se datoreaza acestor suprapuneri de gradatii. Avem situatii in care un debutant are salariul de incadrare mai mare decat al unei persoane cu vechime
Totusi, vreau sa subliniez faptul ca aplicarea principiul nediscriminarii, va impune diferente salariale intre cei salarizati potrivit noii legi si cei salarizati in baza vechii legi, desi persoanele sunt incadrate pe posturi identice. Evident, noul sistem de salarizare se va aplica doar persoanelor care ar intra in ipoteza juridica ulterior intrarii in vigoare a normei juridice si nu ar afecta drepturile salariale deja dobandite. In construirea bazei de calcul trebuie sa tinem cont si de Decizia nr. 820/2006 a Curtii Constitutionale care prevede ca situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Avand in vedere aspectele sus mentionate, consider ca este necesara o dezbatere serioasa intre toate fortele politice, institutiile statului, guvern si toti partenerii sociali implicati. Trebuie gasite solutii pentru a rezolva disfunctionalitatilor semnalate in Legea salarizarii personalului platit din fonduri publice, indiferent ca se refera la criteriile de performanta, care trebuie sa fie specifice domeniului, la evaluarea numarului de personal afectat de aplicarea formulei de calcul al salariului sau la indepartarea subiectivismului in evaluare conform prevederilor Codului Muncii.
Stimati colegi, este imperios necesar ca toti membrii Senatului si ai camerei Deputatilor sa aiba ca obiective in analiza, amendarea, dezbaterea si sustinerea legii salarizarii unice, implementarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului de baza minim brut, echitate in stabilirea grilelor de salarizare, transparenta in efectuarea evaluarii personalului si cel mai important aspect o asezare a actelor normative in privinta salarizarii si pensiilor pentru a se asigura intr-un final dezideratul de predictibilitate si siguranta.
In concluzie solicit Guvernului Romaniei, Primului-ministru, ca in procedura de urgenta sa prezinte Parlamentului Romaniei forma finala a legii salarizarii unitare, sub rezerva initierii unei motiuni simple pe aceasta tema.