Daniel Octavian Bejan alias Moshemordechai.ro: Un an interesant
Cred ca, dupa Anul Nou, ne asteapta miscari interesante in tintarul politic de la noi. Nu trebuie sa fii mare profet pentru a intelege asta. Dincolo de retorica de uz electoral a asumarii unei anumite asezari ideologice, in mod traditional deja, trasarea liniei frontului a depins de pozitionarea formatiunilor politice in raport cu Cotroceniul. Lucrurile nu au stat asa in perioada 1996-2000, cand centrul de greutate parea deplasat spre ciudatenia numita COCOPO. Intre 2000-2004, Adrian Nastase a crezut ca poate construi propriul pol de putere, dincolo de gardul Cotroceniului. S-a inselat.
- Dincolo de orice contemplare a Constitutiei sau orice lectura din Montesquieu, politica romaneasca a ultimilor 10 ani a gravitat in jurul Palatului Cotroceni. Pentru absolut toate fortele politice romanesti, elementul de raportare a fost Traian Basescu. Dincolo de pomada ideologica, scena politica s-a construit in functie de pozitionare fata de Traian Basescu, ajungand pana la suprema absurditate, in ultimii ani, a impartirii lipsite de nuante in basism si anti-basism. Or, in conditiile plecarii de la Cotroceni a lui Traian Basescu, politica noastra, e de asteptat, va fi stapanita de un anume haos, in perioada urmatoare, cand va fi necesara o redescoperire a punctelor cardinale.
- Foarte probabil, dupa plecarea de la Cotroceni, Traian Basescu va continua sa zburde prin politica. E greu de spus cu ce eficienta. Lipsit de instrumentele puterii de care a uzat si abuzat vreme de 10 ani, fara obedienta unor institutii ale statului si in absenta corului de laudatori (mutat, oportun, in spatele noului ales), dar mai ales avand in spate un partid minuscul si cu mari complicatii DNA, Basescu va trebui sa incerce sa reinvete cum se face politica de jos. Nu stiu cat ii va iesi. Basescu stie ca PMP nu este o forta politica serioasa, dar reprezinta unica resursa pe care o are (plus niscaiva dosare) si va incerca sa obtina maximum din cele cateva voturi pe care le poate aduce PMP in Parlament. Pentru a conta, Basescu si partidul sau au nevoie de o alianta care sa ii ofere masa critica, iar pentru a obtine asta, orice posibila combinatie e de luat in calcul.
- Nu stiu ce fel de presedinte se viseaza Klaus Iohannis. Cred ca nici el nu stie, la acest moment. E greu de spus daca institutiile de forta ale statului i se vor alinia rapid in fata, asa cum au facut-o cu Traian Basescu. Inca si mai greu de anticipat este ce se va intampla cu partidul pe care inca il conduce " vom vorbi despre asta. In ciuda imaginii de om determinat, serios, pe care au incercat sa i-o confectioneze strategii de campanie, Iohannis pare mai degraba ezitant, ambitios, dar nesigur pe el, extrem de preocupat sa nu faca pasi gresiti, pe care, totusi, ii face neincetat. Balbaiala legata de nominalizarea posibililor consilieri si a sefului cancelariei prezidentiale arata tocmai aceasta nesiguranta, dar si nevoia sa de a-si asigura pe mai departe sprijinul anumitor zone ale societatii civile, dar si suportul partidului sau. Nu cred ca, ajuns la Cotroceni, Iohannis va avea capacitatea de a-si subordona partidul, asa cum a facut-o Traian Basescu. In acelasi timp ma indoiesc ca ambitiosul neamt s-ar putea multumi cu un rol decorativ, cedand in fata unuia ca Blaga. Ramane de vazut cum se va transa aceasta inevitabila disputa.
- PNL 2.0 va trebui sa demonstreze ca poate rezista pana dupa alegerile din 2016. Cum noul partid prezidential este, orice s-ar spune, o constructie artificiala, dincolo de dilemele identitare si importul de imagine negativa prin sosirea celor de la PDL, va urma, inevitabil, un lant de confruntari, de la numirile in functii, in cazul unei posibile veniri la guvernare, pana la intocmirea listelor pentru viitoarele alegeri parlamentare. Intrarea la guvernare ar putea accelera procesul (pe care il socotesc inevitabil) de dezagregare. In cazul in care va dori sa isi pastreze influenta in partidul pe care inca il conduce, Iohannis ar putea avea tot mai mari dificultati in asezarea de partea vechilor sau noilor liberali. Venirea rapida la guvernare ar putea oferi un bun ragaz de consolidare a noii constructii liberale, dar ar insemna si o rapida erodare, cu serioase costuri in anul electoral 2016.
- La PSD lucrurile sunt mai tulburi ca niciodata. Social Democratii au nevoie urgent de redescoperirea identitatii de stanga, care nu mai poate supravietui doar in denumirea partidului. De fapt, PSD monopolizeaza, de ceva vreme, zona stanga a politicii romanesti, fara a avea vreun merit. Daca pe partea dreapta, unde exista mai multe formatiuni, dezbaterea ideologica e mai incinsa, in stanga aceasta nu exista. Pentru ca PSD pare satisfacut cu ideea ca este singurul reprezentant al stangii romanesti (UNPR e un banc prost!), deci nu mai are nevoie sa umble la imagine, la mesaj, la program. Daca vor decide sa ramana la guvernare, cei de la PSD vor trebui sa vina rapid cu un program propriu de guvernare ( agatarea de naluca USL e o idee proasta), cu un program solid si coerent, dar si cu o echipa guvernamentala alcatuita nu neaparat din vedete politice, dar din oameni cu o reputatie consistenta. Daca la PSD se va intelege rapid ca proiectul social democrat e un proiect de grup, care trebuie sa fie limpede si coerent exprimat, si nu o serie de flotari ale ambitiilor personale, atunci partidul ar putea iesi din cea mai serioasa criza pe care o strabate de la infiintare.
- UNPR nu exista. E doar o grupare nascocita pentru a asigura prezenta in demnitati a unui grup de mediocri.
- PLR va trebui, extrem de rapid, sa demonstreze ca poate functiona ca partid. Deocamdata pare a fi, mai degraba, expresia ambitiei personale a lui Tariceanu si o constructie ridicata pentru a sprijini actuala guvernare. De ce ar avea nevoie PLR? Pur si simplu sa se ia in serios.
- PC va avea de optat, in viitorul apropiat, pentru ramanerea la guvernare sau trecerea in opozitie, eventual alaturi de cei de la PNL. Exista in partid voci tinere care sustin, de ceva vreme, necesitatea redescoperirii vocatiei de dreapta si nevoia partidului de a sta pe propriile picioare la viitoarele alegeri.
Cum spuneam, urmeaza un an interesant. Interesant nu inseamna bun.