Corect News: Increderea romanilor in UE s-a zdruncinat (Autor: Adrian Severin)

Formula "stat de drept" are intelesul ca nimeni nu se poate aseza deasupra legii, respectiv ca manifestarile oricarei persoane trebuie sa aiba loc in respectul regulilor de conduita stabilite de lege. Aceste principii se coreleaza cu principiile pe care se intemeiaza ordinea democratica. Potrivit celor din urma, legile sunt adoptate de Parlamente, ale caror puteri sunt delegate de popor prin alegeri libere. Independenta justitiei este garantia ca tandemul "stat de drept - stat democratic" functioneaza.
In lumina celor de mai sus, amenintarile la adresa statului de drept constau nu numai in incalcarea legii ci si in adaugarea la lege, in amputarea legii sau modificarea ei pe alte cai decat cele parlamentare sau cele pe care legea insesi le admite. In ceea ce priveste independenta justitiei, aceasta este subminata nu doar de ingerintele brutale ale factorului politic in activitatea magistratilor ci si prin punerea acestora sub protectia factorului politic. Dependenta justitiei de un asemenea protector ii anuleaza independenta. Evident, nu poti fi in acelasi timp si dependent si independent.
Constitutia Romaniei prevede la art. 98 ca pe durata interimatului functiei prezidentiale nu pot fi exercitate atributiile la care se refera art. 88, 89 si 90. Aceste articole privesc aptitudinea Presedintelui de a se adresa Parlamentului cu mesaje referitoare la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88), de a proceda la dizolvarea Parlamentului (art. 89) si de a cere poporului sa se pronunte, prin referendum, asupra unor probleme de interes national (art. 90). Este indiscutabil ca asemenea restrictii au sens. Atributiile mentionate de articolele citate au caracter strategic. Ele implica abordari cu efecte pe termen lung ale unor probleme lipsite de caracteristica urgentei. De aceea un Presedinte intermiar nu are de ce exercita asemenea competente. Este de bun simt.
Celelalte atributii prezidentiale pot fi exercitate, insa, de un Presedinte interimar. Evident, acelasi bun simt impune unui asemenea Presedinte sa ia numai masurile care nu mai pot astepta sfarsitul interimatului, fiind preferabila decizia titularului ales celei a unui detinator de mandat accidental si ocazional, efemer si pasager.
Iata insa ca domnul Barroso cere Primului ministru roman sa se angajeze ca Presedintele interimar nu va proceda la schimbarea sefilor procuraturii si a sefilor serviciilor secrete, precum si ca nu va face gratieri - in mod special nu-l va gratia pe fostul premier Adrian Nastase. Toate acestea in numele apararii statului de drept si al salvgardarii democratiei romanesti. (sic!)
Mai intai doua remarci de principiu. Cum aparam separatiunea puterilor si echilibrul institutional, esentiale intr-un sistem democratic, atunci cand ii cerem unui sef al executivului sa ia masuri pentru a limita exercitiul atributiilor constitutionale ale sefului statului (fie acesta si unul interimar)? Pe de alta parte, cum aparam statul de drept modificand in fapt Constitutia in sensul amputarii unora dintre prerogativele prezidentiale, prin exercitarea de presiuni politice externe si amenintarea cu sanctiuni? Cu alte cuvinte, cum poate cineva pretinde ca pledeaza pentru respectul Constitutiei dar in acelasi timp cere ca unele din prevederile ei sa nu fie aplicate ca si cand nu ar exista? Aceasta este fatarnicie, demagogie si dublu limbaj.
Dincolo de principii sa analizam solicitarile concrete ale UE. Ce ar insemna sa nu numesti un nou sef al Parchetului General sau al DNA daca acestuia i-a expirat mandatul prevazut de lege? Raspunsul este: sa incalgi legea. Ce ar insemna sa nu demiti un sef al serviciului de informatii daca acesta, intervenind in luptele politice interne sau in actiuni externe de denigrare a tarii, contravine normelor care ii guverneaza activitatea? Raspunsul este iarasi: sa incalci legea. Ce ar insemna sa refuzi gratierea unei persoane care, dupa ani multi de inchisoare, a ajuns intr-o stare de depreciere fizica avansata si decesul in detentie pare iminent? Raspunsul este: sa incalci normele umanitare in promovarea carora legea ti-a dat dreptul de a gratia. Din toate aceste motive Constitutia a lasat Presedintelui interimar prerogativele la care intrebarile de mai sus fac referire. Daca un mandat expira, daca un act de tradare sau o alta ilegalitate se consuma, daca un imperativ umanitar apare pe perioada interimatului, nu exista nici o ratiune ca decizia potrivita sa fie amanata. Totusi, in numele democratiei si al statului de drept UE cere Romaniei exact contrariul.
Ca gardian al tratatelor europene, tratate circumscrise de valori precum cele inscrise in Criteriile de la Copenhaga, Comisia Europeana poate intra in actiune atunci cand independenta justitiei, printre altele, este in pericol. Garantia acestei independente sta in buna asezare a legilor si fericita organizare a institutiilor. Cand legile si institutiile sunt corect gandite, persoanele direct implicate in aplicarea si respectiv functionarea lor conteaza mai putin. Daca eficienta si corectitudinea justitiei depinde de unul sau doi magistrati a caror inlocuire face ca sistemul sa se prabuseasca, inseamna ca justitia este, de fapt, bolnava. Daca independenta justitiei depinde de protectia unui lider politic, inseamna ca ea este doar virtuala.
In orice caz, nu intra in atributiile conferite prin tratate institutiilor europene aceea de a cere statelor membre sa schimbe sau sa pastreze in functie conducatori ai institutiilor nationale, sub indiferent ce motiv. O asemenea cerere constituie o incalcare a legislatiei europene si trebuie sanctionata. Cu siguranta Parlamentul European ii va cere Presedintelui Comisiei sa se explice.
(Va urma)