Kappa.ro si ev.z.ro informeaza ca 60% dintre comune si 30% dintre orasele Romaniei ar putea fi desfiintate.
Peste 60% dintre comune si mai mult de 30% dintre orasele Romaniei risca sa-si piarda statutul. Echipe de inspectori guvernamentali au inceput, inca din iunie 2010, sa evalueze situatia financiara a primariilor din toata tara.
Primari si consilieri locali mai putini, orase transformate in comune si comune "retrogradate" la rang de sat. Asta prevede un proiect de lege aflat in acest moment in dezbaterea Parlamentului. Initiatorul acestuia, senatorul PDL Nicolae Dobra, spune ca noua reglementare va reduce cheltuielile legate de plata salariilor angajatilor din administratiile locale si ca va stopa intrarea in faliment a unor administratii locale, care, in prezent, sunt in imposibilitate de plata. In timp ce reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) au precizat ca sustin o "recalibrare a a dimensiunilor unitatilor administrativ - teritoriale din Romania", insa numai dupa realizarea unor studii care sa tina cont de toti factorii (geografici, demografici, economici si sociali), surse guvernamentale au precizat pentru EVZ ca proiectul este dorit de executiv. Doar ca, primarii care isi vad amenintate scaunele, nici nu vor sa auda de o asemenea reglementare. Cert este faptul ca inspectorii guvernamentali au fost trimisi in teritoriu, inca din luna iunie, pentru a evalua situatia financiara a primariilor din toata tara.

Locuitorii comunelor ar putea deveni simpli sateni

"Dupa ce legea va intra in vigoare, prefectul va stabili centrele de comuna, urmand ca celelate comune sa devina sate si sa se alipeasca unde doresc cetatenii, organizandu-se si un referendum in acest sens. Primarii si consilierii locali din comunele care se vor desfiinta vor disparea. Prin urmare, nu se vor mai plati salarii, ceea ce inseamna ca vor ramane mai multi bani de investitii", a explicat senatorul Dobra. In plus, a subliniat acesta, primarul comunei isi va desemna cate un reprezentant in fiecare sat arondat. Acesta din urma va putea sa emita adeverinte si alte acte, va aduna pe hartie "problemele" localnicilor si le va duce primarului. Si astfel se va reduce si birocratia, a mai aratat senatorul. Mai mult, potrivit proiectului de lege, pentru a-si pastra statutul, o comuna trebuie sa fie populata cu cel putin 5.000 de cetateni cu drept de vot. Iar statisticile MAI arata ca, in acest moment, nu mai putin de 2.102 comune dintre cele 2.630 existente au mai putin de 5.000 de locuitori. "Va dau un exemplu concret. In judetul Alba se poate desfiinta comuna Sancel, care se poate alipi orasului Blaj, iar satul Panade, care apartinea de comuna Sancel, se va putea alipi comunei Sona. Asa ne-am gandit noi ca s-ar putea rezlova problema in acest judet", a exemplificat Nicolae Dobra.

Orasul trebuie sa aiba minimum 10.001 locuitori

Daca proiectul sau de lege va fi adoptat si va intra in vigoare, nu doar mare parte dintre comune, ci si o parte dintre orase risca sa fie decazute din rang. Adica, tranformate in comune. Motivul: proiectul de act normativ prevede ca un oras va trebui sa aiba cel putin 10.001 locuitori. Si, potrivit Institutului National de Statistica, 117 orase din cele 317 existente numara mai putin de 10.000 de locuitori. "Care este problema ca nu vor mai fi orase, vor deveni comune, daca nu mai gasesc vreo localitate dispusa sa se alipeasca lor sau nu vor dori sa se alipesca la alt oras? Dupa ’90 a existat bum in ceeea ce priveste infiintarea de orase si comune. Oamenii trebuie sa inteleaga ca, in cazul in care nu se va face aceasta schimbare, primariile vor da faliment si nu vor fi bani de investitii, pentru ca se vor plati in continuare multe salarii in administratia publica", isi argumenteaza initiativa senatorul Dobra.

Prevederile actului normativ s-ar putea aplica din 2012

Mai mult, "noua structura administrativ - teritoriala ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2012, iar alegerile locale si generale din acel an se vor face pe structura rezultata in urma reorganizarii", se precizeaza in proiectul de lege aflat in dezbaterea senatului. Astfel, potrivit lui Dobra, peste doi ani, cand se vor organiza noi alegeri locale se vor amenaja mai putine sectii de votare. Oficialii Ministerului Administratiei si Internelor - institutie care ar trebui sa puna in aplicare actul normativ si care se ocupa si de organizarea alegerilor locale - au transmis, prin intermediul Directiei de Informare si Relatii Publice ca "ministerul sustine o recalibrare a dimensiunilor unitatilor administrativ-teritoriale din Romania, astfel incat sa realizeze atat o gestionare eficenta a treburilor comunitatilor respective, cat si o reducere a costurilor de functionare a administratiilor locale".
"Totusi, o astfel de recalibrare nu poate fi realizata doar pe baza unui singur criteriu, acela al numarului populatiei, ci trebuie sa ia in considerare mai multe elemente care diferentiaza categoriile de unitati administrativ-teritoriale, iar unul dintre aceste elemente este relieful. De exemplu, specificul comunelor din zona de munte sau din Delta Dunarii difera de cel al comunelor din zona de ses", au explicat reprezentantii MAI. Si, in opinia acestora, ar trebui luata in considerare infrastructura deja existenta, investitiile in infrastructura aflate in curs de realizare, dar si sa se tina cont de elementele de cultura si de traditiile locale, inainte de a decide o reorganizare administrativ-teritoriala.

Inspectorii guvernamentali au pus ochii pe cateva localitati

La inceputul lunii iunie, inspectorii guvernamentali au vizitat mai multe localitati din judetul Valcea, printre care si comuna Runcu. Acestia vroiau sa vada cum se descurca localitatea, din punct de vederea financiar si daca se impune transformarea ei in sat. Fiecare primar in parte s-a uitat la inspectori cu speranta si a zis ce avea pe suflet. In general, edilii au explicat ca n-au de unde. Oamenii de la guvern au ramas insa tepeni, au pus degetul pe restante, au intors saracia pe toate partile, au cantarit-o in palme si dusi au fost. De atunci, vantul care bate dinspre Capitala catre Runcu aduce vorbe despre o "reorganizare administrativa", potrivit careia localitatea - in loc sa primeasca bani - ar urma sa fie alipita comunei Daesti, aflata la vreo 15 kilometri distanta, cu scopul unic de a face un pic de economie

Noii oraseni si-ar putea schimba din nou buletinul

Multe orase nu depasesc 5.000 de locuitori si, cu toate acestea, au statut de zona urbana, iar locuitorii platesc taxe si impozite "de oras", desi nu au un venituri mari si economia urbei e la pamant. Povestea oraselor tinere din Romania este un amestec nefericit de saracie, mizerie, nadejde si oportunism politic. Totul a inceput prin 2000, cand politicenii au propus, pe banda rulanta, infiintarea de noi orase. Asa partidele castigau voturi, iar oamenii sperau ca vor atrage fonduri si investitii cu nemiluita. In plus, oamenii credeau ca, odata scapati de statutul de comuna, fondurile europene se vor revarsa nestavilite. In schimb, s-au ales doar cu taxe si impozite mai mari, in timp ce serviciile au ramas la nivel de localitate rurala. De exemplu, in localitatea Racari, judetul Dambovita, majoritatea celor aproximativ 6.600 de locuitori si-au dat seama ca a deveni oraseni nu inseamna ca vor avea peste noapte apa curenta, baie in casa si strazi modernizate. Cateva blocuri gri cu cate patru etaje si cu tencuiala burdusita sunt cele mai inalte cladiri din Racari. Pe partea cealalta a soselei sunt doar case, despartite de sosea de garduri din uluci.
"Mi se pare ca nu e inca oras, dar impozitul e de oras. Nu avem apa, canalizare. Nu e deloc canalizare, dar avem pretentii de oras. Eu am noroc ca mi-am tras singura apa", a povestit Maria, care si-a montat o instalatie care-i scoate apa din fantana si i-o aduce in casa.