Recent, vedete, jurnalisti si oameni de opinie si-au dat intalnire la The Grand Avenue-JW Marriott, pentru a celebra creativitatea, puterea si eleganta feminina, printr-un omagiu inchinat celor mai influente si iconice femei, despre care putem spune, fara exagerare, ca au facut istorie.
Muze, tastemakers, militante, colectionare de arta sau scriitoare, in personalitatea fiecareia regasim latura fortei unei ideal, spirit vizionar, creativitate, pasiune, componenta ludica, dar si asumare, responsabilitate si eleganta cladita pe paradoxul: clasic versus exotic.
Nancy Cunard, Diana Vreeland, Gabriella Crespi, Bettina Graziani, Peggy Guggenheim si Zelda Fitzgerlad au fost cele 6 potretre feminine, fascinante, pe care invitatii le-au descoperit in cadrul evenimentului.
Cu o viata sociala bogata, implicandu-se in curente de avangarda, descoperitoare si promotoare a unor figuri importante din literatura, pasionate de arta si preocupate de moda, aceste femei au transferat eleganta de la vesmant la maniera cu care l-au investit, au avut curajul de a impune un stil unic, original, care transcende timpul, astfel devenind surse de inspiratie si astazi si ramanand in the limelight.
Evenimentul a fost prezentat de incantatoarea Sonia Argint Ionescu, iar invitata speciala a serii, Adina Nanu - profesor, critic, istoric de arta, detinatoare a unor impresionante colectii de costume din secolele XIX - XXI si autoare a peste 35 de volume de arta, studii si articole, a captival publicul cu o scurta incursiune in universul imaginii si al elegantei de altadata, prezentand invitatilor femeile role-models pe care le-a avut de-a lungul timpului.
Styling-ul manechinelor a fost realizat de Iulia Albu, aceasta reinterpretand tinutele purtate de cele 6 fashion icon-uri prezentate, styling realizat cu ajutorul brandurilor de lux regasite pe The Grand Avenue si nu numai.
Evenimentul s-a bucurat de prezenta a numeroase vedete: Anca Serea, Livia Dila, Maria Radu, Livia Graur, Adina Halas Hungeanu, Iulia Albu, Diana Bart, designerul Anca Irina Lefter, Dalia Pusca, Eli Roman, Cristina Soloc, Corina Chiriac, designerul Silvia Serban, Tily Niculae, Camelia Baltoi, jurnalistul Andrei Nourescu, Mihaela Mancila, Elena Simona Taranu.

Nancy Cunard

Poeta, scriitoare britanica, fondatoare a unei edituri, colectionara de arta africana, muza a anilor '20-'30, pentru Aldous Huxley, Ezra Pound, Constantin Brancusi, Joyce, Tristan Tzara si multi alti oameni importanti ai vremii. Personalitate controversata, apartinand societatii britanice exclusiviste, aceasta mostenitoare a unui imperiu, Compania de Transatlantice Cunard Company, a preferat sa-si largeasca orizontul, plecand in Franta, scriind poezie, implicandu-se in curente de avangarda precum suprarealismul si dadaismul si publicand scriitori talentati, de care nimeni nu auzise (ea l-a creditat si descoperit pe Samuel Beckett). Dar, mai presus de toate, s-a remarcat ca sustinatoare a culturii africane, pentru care a militat si a reusit sa o faca cunoscuta. Excentrica, aceasta isi acoperea bratele cu bratari de os cu motive africane sau imbraca rochii cu astfel de motive, ce scoteau in evidenta particularitatile culturii negre, in raport cu luxul tinutelor ei, facand furori la seratele din high-society.
Ei i se datoreaza o antologie numita Antologia Neagra ce cuprinde materiale cu valoare documentara, eseuri, marturii, reportaje despre viata cruda a negrilor, inventare de obiecte africane, tezaure apartinand unor colectionari, cat si unele care ii apartineau. In plus, a listat, cu ajutorul etnografului Michel Leiris, toate muzeele ce contin obiecte africane.

Bettina Graziani

Oameni de gust precum Jacques Fath, Hubert de Givenchy, editorul Guy Schoeller -sau printul Ali Khan au fost cuceriti, de-a lungul timpului, de farmecul acestei femme fatale.
Pe numele adevarat Simone Micheline Bodin, nascuta in Bretagne, in 1925, intr-o familie modesta, este sedusa intai de cultura, apoi de dans.
Dupa razboi, ea vine la Paris, ocupand slujbe modeste, dar cu ambitia de a deveni un nume in moda. Primul designer, care o angajeaza ca manechin, este Jacques Costet, impresionat de atitudinea si naturaletea ei. Expresivitatea ei este surprinsa in fotografii, de fratii Seeberger, apoi de jurnalistul-fotograf Benno Graziani, cu care s casatoreste pentru scurt timp. Devine manechin pentru Lucien Lelong, un nume al vremii, iar apoi, ascensiunea este usoara. Perioada postbelica este permisiva si generoasa pentru ocazii de succes fulminant. Angajata de Jacques Fath, a carui muza devine, inspirandu-i acestuia idei creatoare, primeste, in schimb, numele si renumele pe care si-l dorise intotdeauna.
Numele ei devine simbolul elegantei si modernitatii. Va poza pentru prima coperta Elle, datorita fotografului Juan Chevalier si a Helenei Lazareff si va deveni prietena sotilor Lazareff, un adevarat power-couple. La 22 ani, cu parul scurt, cu ochi de caprioara, accentuati de eye-liner, ajunge cel mai renumit si cel mai bine platit model.
Chiar si celebrul fotograf Henri Cartier Bresson va fi sedus de farmecul ei, oferindu-se sa o fotografieze, desi era bine stiut faptul ca acesta refuza fotografiile de moda.
Va lucra la New York pentru agentia Ford Models. Editorul Guy Schoeller, viitorul sot al scriitoarei Francoise Sagan, ii va completa educatia si rafinamentul.
In 1952, va patrunde in universul designerului Hubert de Givenchy, pentru care nu va fi doar un machenin ce defileaza pentru el, ci se va ocupa si de PR, ajutand la sporirea notorietatii casei de moda. In urma acestei coloborari, se naste faimoasa bluza ce-i poarta numele, Bettina, pe care Givenchy o concepe. Tot el este cel ce o introduce in lumea de la Hollywood, unde Bettinei i se propune un contract. Profund atasata de Paris, care va ramane preferatul ei, ca si viata aventuroasa si imprevizibila, Bettina revine la Paris.
Divortat de Rita Haywarth, printul Ali Khan este sedus de Bettina, in ciuda reputatiei lui de serial lover, iar casatoria lor pare doar o chestiune de timp. O viata noua incepe pentru Bettina. Din manechin de lux, devine clienta de lux a marilor magazine, amintind de viata spectaculoasa a lui Coco Chanel. Continua activitatea de consilier in relatii publice, de data aceasta pentru Valentino.
Dupa un accident, ce reprezinta pierderea sarcinii si a viitorului ei sot, Ali, Bettina va poza pentru o colectie Coco Chanel, dedicata acesteia, in 1969 si isi va oferi serviciile de consilier lui Emanuel Ungaro.
In 2008, concepe, alaturi de Adeline Andre, une ligne de maille care va reflecta stilul ei atat de apreciat.
In varsta de 89 de ani, Bettina continua si astazi sa aiba o viata la fel de activa.
Francoise Sagan spunea despre ea in 1972, in cartea La Petite Robe Noir et Autres Textes: Traieste de peste 20 de ani in acest mediu cannibal numit jet-society, altadata demi-monde si ramane libera, ceea ce este un tur de forta.


Diana Vreeland

Facand parte din randul aristocratiei, Diana a fost, cu siguranta, una dintre cele mai fascinante femei. Sosita de la Paris la New York, aceasta isi propune sa ajunga candva cea mai populara figura. Ceea ce s-a si intamplat! Niciodata considerata frumoasa, Diana a fost nu doar legendarul fashion editor al revistelor Harper's si Vogue, cat si una dintre cele mai influente si emblematice personalitati feminine din moda.
Intotdeauna sedusa de Rusia, de arta si de baletul lui Diaghilev, ea insasi devine balerina. Remarcata pentru stilul original, impecabil, i se propune colaborarea cu Harper's. Neincrezatoare, Diane ezita, spunand ca nu are studii in domeniu, la care i se raspunde Why don't you? Asa ia nastere iconica rubrica din revista, unde va deveni fashion editor ulterior si va fascina cu pictorialele memorabile.
Vreeland a descoperit si a promovat figuri legendare precum Lauren Bacall, Twiggy, Cher, Mick Jagger sau Angelica Huston, datorita simtului sau vizionar, dar, la randul ei, a fost un personaj aparte, iar in 1964 a fost introdusa pe International Best Dressed List Hall of Fame.
Siragul din perle, coafura bob, unghiile lungi, de culoare rosie, cat si nelipsita tigara au devenit marci de stil ale Dianei.
A fost consiliera de stil a lui Jackie Kennedy si, ca semn de consideratie, a primit la investirea in functie a lui John F. Kennedy, primele poze cu cuplul prezindential, pentru Harper's Bazaar.
A fost cel mai original editor de moda, anticipand importanta modei street style pe care a si introdus-o in paginile revistei Vogue.
A sustinut miscarile artistice ale perioadei hippie, extrem de libertine, ale anilor 60, cu o mare deschidere, fara a avea prejudecati. La 70 de ani, simtea ca inca mai are lucruri de facut si mesaje de transmis lumii. Astfel, devine consultant al Costume Institute in cadrul Muzeului de Arta Metropolitana din New York.
Din aceasta noua postura, a organizat 12 expozitii legendare, printre care: The World of Balenciaga in 1973 si The Tens, Twenties and Thirties Inventive Clothes: 1909-1939, patruzeci de creatii iconice semnate Madeleine Vionnet, revolutionand felul in care vestimentatia era perceputa si redata prin intermediul picturii, sculpturii si al muzicii.
Cu autoritate, farmec si originalitate, si-a asumat si deviza: Never fear being vulgar, just boring.

Gabriella Crespi

A reprezentat o figura a designului anilor 60-70, alegand un stil hranit de forme minimaliste si materiale luxuriante. Gabriella este mai putin cunoscuta publicului pentru ca aparea foarte rar pe lista designerilor italieni, ca o atitudine de discretie pe care a impartasit-o. De altfel, in plin success, Gabriella a parasit scena si s-a stabilit in India, pe parcursul a 20 de ani, dorind sa imbratiseze o viata spirituala. Apartinand marii burghezii, Gabriella s-a casatorit cu un reprezentant al unei ilustre familii milaneze si a frecventat cercuri selecte, alaturi de Elizabeth Arden, printesa Grace de Monaco.