Jurnalul National: "Statul roman nu este un stat laic", sustine secretarul de stat Victor Opaschi (Autor: Eliza Popa)

Jurnalul National: Ca sa ramanem tot in sfera dezbaterilor publice, va rugam sa ne explicati si de ce, in aceasta perioada de criza, statul roman intelege sa finanteze constructia Catedralei Mantuirii Neamului. Nu este acesta un proiect prea costisitor pentru Romania?
Victor Opaschi: Biserica Ortodoxa Romana invoca pe buna dreptate faptul ca nu are o Catedrala Patriarhala, cea Mitropolitana fiind o biserica de dimensiuni reduse, care nu mai corespunde demult cerintelor cultului ortodox. Acest lucru este recunoscut de statul roman inca din 1881, cand apare primul proiect de lege pentru construirea unei catedrale in Capitala.
Finantarea macar partiala a Catedralei ortodoxe este un angajament pe care Statul roman si l-a asumat inca de la proclamarea Romaniei ca Regat (1881), dar care nu a ajuns sa se materializeze niciodata pana acum. Sume atribuite pe hartie in mod repetat au fost redirectionate sau nu au mai fost alocate, iar intarzieri repetate in alegerea locului Catedralei au dus la amanarea realizarii proiectului.
Timpul a trecut, alte orase cum e Iasul, Sibiul sau Timisoara si-au construit propriile catedrale, mai adecvate pentru nevoile comunitatilor locale, insa in Bucuresti nu s-a intamplat asa. Capitala a ramas cu o Catedrala mitropolitana, redenumita Catedrala patriarhala, dar construita pe masura nevoilor comunitatii ortodoxe din Muntenia secolului al XVII-lea. Bucurestiul este singurul centru mitropolitan, deci nici macar patriarhal ortodox a carui catedrala actuala dateaza dinainte de constituirea statului roman modern!
Este important de subliniat faptul ca finantarea Catedralei Mantuirii Neamului nu se face in mod arbitrar, ci conform prevederilor Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, prin care statul isi asuma sprijinul pentru construirea si repararea de lacasuri de cult conform celor doua principii deja mentionate, al proportionalitatii cu numarul de credinciosi si al nevoilor reale ale cultelor. Finantarea Catedralei ortodoxe din Bucuresti urmeaza aceeasi logica si se face cu respectarea ambelor criterii.

Jurnalul National: Dar atunci de ce se da aceasta finantare si se construieste acum, in conditii de criza economica?
Victor Opaschi: Statul roman nu face decat sa raspunda, in acest caz, unor nevoi ale cultului ortodox, care sunt si nevoi ale comunitatii. E un proiect care a fost amanat in mod repetat, din pricina discutiilor legate fie de amplasament, fie de dimensiunile Catedralei, fie de sursele de finantare. Patriarhul Daniel si-a asumat deplin acest proiect, iar statul nu face decat sa dea o mica mana de ajutor.
Sa va mai spun ceva! Cate proiecte de amploare nationala s-au finalizat in Romania dupa 1990? Sigur ca statul roman a trebuit sa faca fata cu resurse limitate unor provocari pe care, daca va uitati in istorie, putine state l-au depasit instantaneu: constructia statului de drept, a unei economii de piata, a democratiei sau gestionarea disolutiei ramasitelor economiei planificate comuniste care nu putea face fata globalizarii. Din aceste motive, noua, cetatenilor romani, ca de altfel si statului ne-a fost, inca ne este greu sa ne inhamam la mari proiecte nationale.
Eu va invit sa intelegem constructia Catedralei ortodoxe din Bucuresti cu sprijinul statului ca pe un semnal pozitiv. Este o investitie pe termen lung, si nu ma refer doar la partea financiara: avem aici si o investitie simbolica. Identitatea romaneasca s-a definit in buna parte prin credinta, prin Biserica. Si in prezent, identitatea religioasa este un liant puternic al societatii romanesti: ea creeaza solidaritati comunitare si contribuie astfel la consolidarea tesaturii sociale, atat de destramata dupa o perioada de tranzitie chinuitoare.
Dar, pentru ca am vorbit atat de mult despre finantarea lacasurilor de cult de catre stat, tin sa va mai spun un lucru: bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte de anul acesta este foarte mic. A scazut la o treime din valoarea sumei alocate in 2009. Pentru constructia si reparararea de lacasuri de cult, plus sprijinirea de activitati sociale ale cultelor, de exemplu, anul acesta (2013) avem doar 35 de milioane de lei, bani pe care trebuie sa-i dramuim si sa-i impartim la toate cultele beneficiare, fata de 64 de milioane anul trecut sau de 105 milioane in 2009.

Jurnalul National: O alta chestiune nerezolvata din 1990 pana astazi, revenita in actualitate este problema retrocedarii proprietatilor greco-catolice confiscate de statul comunist in 1948 si trecute in proprietatea Bisericii Ortodoxe.
Victor Opaschi: E aici o chestiune foarte complicata in care, cum va spuneam, Statul roman nu poate lua o hotarare in mod unilateral. E adevarat, Biserica Greco-Catolica a fost desfiintata de regimul comunist, care i-a luat tot. Statul roman recunoaste acest lucru, si, dupa cum va spuneam, m-am implicat personal in eforturile de repunere in drepturi a Bisericii Greco-Catolice. Statul a restituit o parte din proprietatile greco-catolice confiscate in 1948. Procesul de restituire e inca in curs, si nu doar pentru Biserica Greco-Catolica, ci pentru toate cultele care au avut proprietati.
Dar problema bisericilor nu se poate pune la fel. Ele au intrat in patrimoniul Bisericii Ortodoxe, iar dupa 1989 majoritatea credinciosilor au ramas ortodocsi. Inainte de 1948, greco-catolicii erau aproape 8% din populatia Romaniei Mari. Acum sunt undeva sub 1%. Sigur, greco-catolicii au contestat rezultatele recensamintelor. Dar asta e instrumentul cu care lucram, un instrument oficial, pentru ca noi ca stat nu putem lucra pe estimari facute de un cult sau altul.
Si nu putem sa nu tinem seama de faptul ca in biserici au ramas aceiasi credinciosi, sau urmasii lor, care considera ca bisericile sunt ale lor, pentru ca s-au rugat acolo dintotdeauna. Deci retrocedarea nu e o chestiune pe care sa o poti face automat, prevalandu-te doar de dreptul de proprietate, trebuie sa tii seama si de sensibilitatile locale, de nevoile comunitatilor locale. Inca din 1990, Statul roman a incercat sa gaseasca tot felul de solutii de rezolvare amiabila. A incercat sa medieze negocierile intre cele doua culte, a incurajat dialogul, intelegerile pe cale amiabila si a intervenit acolo unde se putea. Astfel ca s-au retrocedat pe o cale sau alta aproximativ 240 de biserici, inclusiv patru din cele cinci catedrale episcopale: Blaj, Lugoj, Cluj si Oradea. Prin medierea Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost retrocedata Catedrala "Sf. Nicolae" din Oradea in 2005.
In plus, pentru a echilibra situatia, statul roman a sprijinit financiar si constructia de noi biserici, pentru a permite si Bisericii Greco-Catolice, ca si celorlalte culte din Romania sa se consolideze institutional si sa poata raspunde cum se cuvine nevoilor credinciosilor lor. Din 1990 pana acum, s-au construit sau se construiesc, in parte si cu sprijinul statului, peste 300 de noi biserici greco-catolice.
Poate ca o sa ziceti ca nu e suficient. Insa ganditi-va ca statul roman este in situatia de a acordat reparatii intr-o forma sau alta practic tuturor cultelor din Romania, pentru ca toate au avut de suferit intr-un fel sau altul in timpul regimului comunist. Din experienta mea, pot sa va spun ca statul roman a facut si face tot ce poate si atat cat isi permite in situatia financiara actuala a tarii. Sigur, se inainteaza anevoie, si intotdeauna e loc de mai bine.
Dar, revenind: in ceea ce priveste situatia bisericilor foste greco-catolice, solutia pe care o sprijina statul roman, si indeosebi institutia pe care o conduc este cea a dialogului intre partile implicate, intre Biserica Ortodoxa si Biserica Greco-Catolica. Sigur, Biserica Greco-Catolica si-a pierdut rabdarea si a apelat la justitie - e dreptul ei. Noi insistam pe solutia dialogului, pentru ca apreciem ca aceasta este calea cea mai buna de a tine seama atat de interesele Bisericilor implicate, cat si de dorintele si nevoile credinciosilor din comunitatile respective.
(Va urma)