Vocea medicului specialist din Spitalul Militar Central - Dr. Gabriel Petrisor Saramet, medic primar neurolog din cadrul Ambulatoriului Integrat al SUUMC
Electroencefalografia (EEG) este una din metodele de explorare functionala cel mai frecvent folosita in diagnosticul bolilor sistemului nervos central datorita usurintei tehnice de a fi efectuata, lipsei oricarei nocivitati pentru bolnavul explorat si absentei oricarei contraindicatii clinice.
EEG aduce informatii importante in diagnosticul, prognosticul si conducerea tratamentului epilepsiei. Examinarea EEG a fost multi ani procedura de laborator standard pentru toate bolile cerebrale si ea a fost suplimentata cu investigatiile CT si RM cerebral. EEG continua sa fie esentiala in abordarea pacientilor cu epilepsie sau a celor suspectati de a avea crize de epilepsie, precum si in moartea cerebrala si pentru studiul somnului (polisomnografie). Este de asemenea folosita pentru evaluarea efectelor sistemice ale multor boli metabolice si in salile de operatie pentru monitorizarea activitatii cerebrale la pacientii anesteziati.
EEG este o metoda non-invaziva de inregistrare a activitatatii electrice spontane cerebrale. Biocurentii provin din activitatea metabolica si functionala a neuronilor corticali. De pe scalp biocurentii sunt captati cu electrozi conectati la aparatul EEG, unde sunt amplificati de sute de mii de ori.
Interpretarea corecta a EEG implica recunoasterea undelor normale si anormale, a ritmurilor de baza (in concordanta cu varsta pacientului) si important, a diferentierii artefactelor de anomaliile specifice.
In functie de frecventa sunt 4 tipuri de unde: alfa, beta, theta, delta. Adultul sanatos in stare de veghe si repaus psiho-motor prezinta o activitate electrica formata din ritm alfa (inregistrat in regiunile occipitale si parietale posterioare) si beta (inregistrat in regiunile frontale) in proportie de 85-90% si ritm theta in procent de 10-15%. Undele delta si theta care apar localizate, in zonele lezionale, sunt anormale.
Pacientii sunt examinati cu ochii inchisi in timp ce stau relaxati intr-un scaun confortabil sau pe pat. Se obtine astfel inregistrarea de repaus. Pentru a culege cat mai multe informatii creierul este scos din starea de repaus, folosindu-se procedurile de activare: hiperpnee, stimulare luminoasa intermitenta, stimulare auditiva, activare cu substante medicamentoase convulsivante, activare prin somn, privarea de somn. Cele mai folosite metode de activare sunt hiperpneea (pacientul este rugat sa inspire adanc de 20 de ori/minut timp de 3 minute) si stimularea luminoasa intermitenta (la 30 de cm in fata pacientului se plaseaza un stroboscop care emite stimuli luminosi repetitivi cu frecventa de 14-30 flasuri/secunda timp de 3 minute).
Pentru ca inregistrarea EEG sa fie cat mai corecta este necesara o pregatire prealabila. Pacientul nu trebuie sa fie sedat si nici nemancat, deoarece atat sedativele, cat si hipoglicemia pot modifica aspectul normal al EEG. De asemenea, se va evita consumul de cafea. La pacientii care iau tratament pentru epilepsie se recomanda oprirea medicatiei pentru 1-2 zile pentru a creste probabilitatea inregistrarii descarcarii epileptice, dar acest lucru necesita monitorizare clinica atenta.
In fata unui pacient cu una sau mai multe crize de pierderea constientei apare intrebarea provocatoare: este sau nu epilepsie? Pentru un raspuns corect, electroencefalografia si anamneza extrem de amanuntita sunt esentiale. Orice pacient care a prezentat o criza de pierderea constientei poate sa solicite efectuare EEG. Sunt multe alte stari patologice care pot simula o criza de epilepsie (ex. sincopa, accident vascular tranzitoriu).
Efectuarea electroencefalogramei este utila in:
- epilepsie
- crize de pierderea a constientei de orice etiologie: sincopa, accident vascular tranzitoriu, crize de drop attacks, hipoglicemie, crize non-epileptice, atac de panica â€" traumatisme cranio-cerebrale
- leziuni cerebrale focale: tumori cerebrale, malformatii vasculare cerebrale, hematoame cerebrale
- stari confuzionale
- amnezie globala tranzitorie
- mioclonii
- spasmele tonice din scleroza multipla
- migrena clasica, migrena abdominala
- sindrom vertiginos paroxistic
- boli degenerative difuze: dementa Alzheimer, dementa vasculara, boala Creutzfeldt Jacob
- meningite, encefalite (ex. encefalita herpetica)
- boli metabolice: encefalopatie hepatica, encefalopatie uremica, encefalopatie anoxica, encefalopatie hipercapnica, encefalopatia din dezechilibre hidro-electrolitice (ex. hiponatremie, hipopotasemie), hipotiroidie.
- Hidrocefalie
- boli psihice
- cataplexie
- ticuri
- abuz de alcool, abuz de droguri
- coma (diabetica, hepatica, uremica, vasculara, posttraumatica)
- moartea cerebrala.
Radacinile EEG sunt vechi: in 1875 englezul Caton inregistreaza activitatea bioelectrica cerebrala la iepure si maimuta, in 1913 Neminski inregistreaza activitatea electrica cerebrala la caine, iar in 1924 Hans Berger efectueaza inregistrarea la om.
In 1998 a fost inaugurat in Germania un muzeu dedicat epilepsiei (ideea a fost generata de discriminarea si politica de exterminare a bolnavilor de epilepsie aplicata de Germania in cel de-al II-lea razboi mondial). Si, sa nu uitam personalitati celebre care au avut epilepsie: Dostoyevsky, Flaubert, van Gogh.

xxx

Domnul Dr. Gabriel Petrisor Saramet, medic primar neurolog din cadrul Ambulatoriului Integrat al SUUMC, este absolvent al UMF Victor Babes Timisoara, promotia 1998, detinand competenta EEG. Medicul s-a perfectionat si supraspecializat in noi tehnici de diagnostic si tratament al afectiunilor neurologice, prin intermediul cursurilor de specialitate, respectiv: de injectare toxina botulinica, de diagnostic si tratament al dementelor, de echografie Doppler la nivelul arterelor cervicale.

Dr. Gabriel Petrisor Saramet, medic primar neurolog din cadrul Ambulatoriului Integrat al SUUMC

(Sursa: scumc.ro)