MAGAZIN: Scepticii, demistificatorii si marturiile (Autor: DAN D. FARCAS)

Sub influenta hipnozei culturale a viziunii occidentale contemporane asupra lumii, nu doar scepticii indaratnici, dar chiar si majoritatea oamenilor obisnuiti, cu o minima instruire stiintifica, vor fi tentati sa taxeze toate faptele pe care le-am prezentat ca argumente in favoarea prezentei hipercivilizatiilor: OZN-urile, rapirile, perceptia extrasenzoriala, channeling-ul, extracorporalitatea, experienta mortii iminente etc., drept o insiruire de absurditati, cauzate in principal de zvonuri, scamatorii, exagerari, iluzii, halucinatii, boli psihice, experimente militare secrete, interpretare gresita a unor fenomene naturale putin cunoscute si asa mai departe. Stiinta cere ca faptele pe care le ia in considerare sa fie observabile, in mod repetat, de orice doritor, sau sa poata fi experimentate intr-un laborator, eventual sa fie si cuantificabile (masurabile). Din pacate, nu putem aduce un OZN sau un extraterestru intr-un muzeu, unde fiecare sceptic sa le poata vedea si pipai. Nu putem reproduce o rapire OZN intr-un laborator. Nu putem masura ori inregistra perceptiile cuiva in starea mortii iminente sau in extracorporalitate. Si asa mai departe.

Puterea stiintei

Scepticii vor insista ca ipotezele extraordinare sunt de acceptat doar daca se pot aduce, vedea si pipai dovezile, la fel de extraordinare, care sa le sustina. Este o evidenta partinire de natura culturala, intrucat, de multe ori, cei care folosesc acest argument nu au nicio problema sa creada (fara astfel de dovezi) in existenta unui Dumnezeu care ne-a creat dupa chipul sau, ori in alte afirmatii ale cartilor sfinte ale religiei lor. Este un bizar dublu standard al modului unora de a vedea lucrurile.
- Situatia se explica - spunea profesorul de psihiatrie John Mack, de la Universitatea Harvard - nu doar prin marea incredere in eficienta stiintei, ci si prin faptul ca viziunea despre lume este fundamentala pentru echilibrul nostru psihic. Ea ne da siguranta, de zi cu zi, ca suntem stapani pe existenta noastra. Punerea sub semnul intrebarii sau atacarea conceptiei noastre despre lume creeaza teroare.
Ufologul Budd Hopkins facea o delimitare neta intre un sceptic autentic si un demistificator (debunker), considerand ca el insusi face parte din prima categorie. Un demistificator, asa cum sunt, de exemplu, criticii acerbi ai fenomenului rapirilor OZN, crede in existenta si unicitatea unor Adevaruri Ultime, pe care el chiar le stie. Hopkins a considerat ca un sceptic adevarat poate accepta un caz ca fiind posibil autentic sau il poate respinge ca pe o inselaciune, sau ca pe o neintelegere, sau ca orice altceva, in timp ce un demistificator nu are indoieli, avand o singura opinie, bine fixata; el stie ca incidentul, oricare ar fi acesta, nu poate implica o adevarata intalnire cu un OZN. Aceasta pozitie rigida este foarte aproape de un soi de fundamentalism cvasi-religios. A accepta punctul de vedere al celor care admit ca real doar ceea ce este ob-servabil, experimental sau masurabil â€" spunea Mack â€" ar insemna excluderea a priori a unui volum mare de date doar pentru ca ele contrazic o anumita conceptie despre lume. Aceasta este o abordare irationala si chiar periculoasa in cunoastere. A exclude datele doar pentru ca nu se potrivesc cu o anumita viziune asupra realitatii, nu poate, in cele din urma, decat sa opreasca progresul stiintei si sa ne tina in ignoranta.
John Mack spunea:
- Activitatea sa de explorare a fenomenului rapirilor m-a determinat sa pun la indoiala acea viziune dominanta asupra lumii, sau realitate consensuala, in care crezusem eu in perioada formarii mele.
In mod asemanator, in interviul pentru Ovnis-Direct, in 2014, Jacques Vallee a rezumat problematica OZN in felul urmator:
(1) Fenomenul OZN exista
(2) Stiind aceasta, trebuie doar sa renegociem ce anume intelegem prin realitate!.
Un Manifest pentru o stiinta post-materialista (Manifesto for a Post-Materialist Science), elaborat in 2014 la Universitatea din Arizona si semnat de peste 300 de oameni de stiinta, filozofi, medici si lideri de idei, solicita, ca o prima concluzie, o astfel de schimbare a viziunii global acceptate, o regandire a ceea ce consideram realitate. Intre altele, magiile cu care ne confruntam, ne obliga sa acceptam ca exista o singura realitate, in acelasi timp atat materiala, cat si spirituala.
O a doua concluzie care se impune este sa ne schimbam modul de gandire. Intr-un interviu acordat pentru PBS/NOVA, John Mack spunea:
- Dificultatea pentru societatea noastra si pentru abordarile noastre este ca avem un soi de mentalitate sau/sau. Un lucru trebuie sa fie, sau literalmente fizic, sau sa fie in taramul celalalt, spiritual, in domeniul nevazut. Astfel se pare ca nu mai avem loc - sau am pierdut locul - pentru fenomenele care pot incepe in domeniul nevazut, dar trecand dincoace, se manifesta si se arata, in sens strict, in lumea fizica. Deci, raspunsul simplu ar fi: Da, sunt amandoua. Se intampla atat fizic, intr-o anumita masura, dar este, in acelasi timp, si un fel de experienta psihologica si spirituala care se iveste si provine poate dintr-o alta dimensiune.
John Mack a fost prieten de familie al lui Thomas Kuhn (1922-1996), unul dintre cei mai importanti filosofi ai stiintei din secolul XX, fost profesor de istoria stiintei la Universitatile Berkeley, Princeton si Massachusetts Institute of Technology. Dupa cum scria Mack:
- Ceea ce am gasit cel mai util a fost observatia lui Kuhn ca paradigma stiintifica occidentala a ajuns sa-si asume rigiditatea unei teologii si ca acest sistem de credinta a fost mentinut in loc de structurile, categoriile si polaritatile limbajului, cum ar fi real/ireal, exista/nu exista, lumea obiectiva/subiectiva, intrapsihica/externa, ori s-a intamplat/nu s-a intamplat. El mi-a sugerat ca sa colectez pur si simplu informatii brute, lasand la o parte daca ceea ce aflu se potriveste sau nu cu o anumita viziune particulara asupra lumii.
Mack a subliniat:
- Studiul rapirilor OZN este doar unul dintre domeniile care pun la indoiala paradigma materialista. Asadar, avem nevoie de o cunoastere capabila sa investigheze experienta umana prin sine, la fel de riguros ca atunci cand investigam lumea fizica. Ar fi nevoie de o noua psihologie, o stiinta diferita, cu o epistemologie care nu e limitata doar la cunoasterea senzoriala, empirica, o stiinta a vietii sau o stiinta a subiectivului.

Stiinta post-materialista

O a treia concluzie importanta este ca o deschidere obligatorie, spre stiinta post-materialista, trebuie sa fie reconsiderarea marturiei ca dovada a adevarului. Intr-un alt articol, am aratat vulnerabilitatile perceptiei si a marturiei. Pentru a creste fiabilitatea acesteia in raportarea unor fapte iesite din comun, trebuie sa luam in considerare trei factori:

(1) credibilitatea relatarii, care depinde mult de calitatea martorilor, de sanatatea lor mintala si emotionala, de integritatea si calitatile observatorului, de absenta influentelor externe si a intereselor si prejudecatilor pe care martorul le-ar putea avea, de intensitatea si autenticitatea emotiilor manifestate, de lipsa unor avantaje personale si asa mai departe;

(2) stranietatea, care este data de dificultatea de a explica observatia, folosind teoriile acceptate;

(3) statistica, numarul de rapoarte privind un acelasi fenomen, independenta martorilor si, mai ales, repetarea in rapoarte a unor detalii, in special a celor care nu au fost comunicate prin mass-media, astfel incat acestea sa nu fi putut contamina martorii. Cand oameni din tari si culturi diferite, cu religii diferite, cu nivel de instruire si cu ocupatii diferite, impartasesc o poveste asemanatoare, cu zeci de detalii care coincid, in ciuda faptului ca martorii nu se cunosteau si nu au frecventat literatura de gen, statisticile ne invata ca nu mai putem vorbi despre pure fantezii si coincidente, ci despre un fenomen real, pe care, desi poate nu-l putem inca intelege, nu avem dreptul sa-l maturam sub covor.

Profesorul John Mack s-a intalnit in 1999 cu Monsignor Corrado Balducci, care a subliniat, cu aceasta ocazie, importanta deosebita a marturiilor care stau la baza vietii noastre de zi cu zi:
- Respingerea relatarilor unor martori autentici - a spus prelatul - ar avea consecinte dezastruoase asupra societatii si a religiei. O societate nu poate supravietui mult timp daca aceia care spun adevarul nu vor fi crezuti. Atat credinta religioasa, cat si cercetarea OZN se bazeaza pe marturii. Biserica Catolica ia foarte in serios rapoartele privind OZN-urile, tocmai datorita numarului mare de afirmatii concordante. Catolicii au vechi criterii pentru conditiile in care o marturie (de exemplu, a unui miracol) poate fi luata in considerare sau nu.
- Asemenea criterii exista si in alte religii, cum ar fi cea budista, a subliniat John Mack.

- Va urma -

(Sursa: revistamagazin.ro)